Ucraina a acuzat Rusia, vineri, de ”invazie armată şi ocupaţie”, după ce persoane înarmate au preluat, în noaptea de joi spre vineri, controlul asupra a două aeroporturi din Crimeea. Acuzaţia a fost lansată de ministrul ucrainean de Interne interimar, Arsen Avakov. Un corespondent AFP a constatat anterior, la aeroportul din Simferopol, prezenţa unor persoane înarmate cu arme Kalaşnikov, purtând uniforme militare, dar fără însemne distinctive. Cu toate acestea, ambele aeroporturi ocupate continuau să funcţioneze.

Evenimentele s-au accelerat, în ultimele două zile, în peninsula rusofonă Crimeea, care pare să scape din ce în ce mai mult controlului autorităţilor centrale de la Kiev, alarmând Occidentul. La Simferopol, drapelul rusesc a fost arborat, joi, pe acoperişul Parlamentului local, controlat de asemenea de mai multe zeci de persoane înarmate, pro-ruse. Deputaţii au demis Guvernul local şi au votat desfăşurarea unui referendum de extindere a autonomiei la 25 mai. Ocuparea Parlamentului din Crimeea a fost calificată drept ”periculoasă şi iresponsabilă” de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, acesta îndemnând Rusia să evite orice acţiune care ar putea provoca o escaladare a crizei ucrainene. Şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, face apel la evitarea escaladării crizei din Ucraina, subliniind necesitatea normalizării situaţiei cât mai rapid. Moscova a dat asigurări că nu se află în spatele ultimelor tulburări din Crimeea, potrivit secretarului de Stat american, John Kerry, care a vorbit telefonic cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Rusia, a cărei flotă militară în Marea Neagră are baza în Crimeea, a promis să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, a declarat şeful diplomaţiei SUA, reiterându-şi avertismentul împotriva oricărei provocări. SUA au afirmat că supraveghează activităţile militare ale Moscovei, care miercuri a plasat în stare de alertă o parte din trupele sale şi a decis o inspecţie-surpriză în districtele militare din vest, în apropiere de Ucraina, şi din centru, pentru verificarea capacităţii de luptă a armatei.

Ucraina solicită o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru discutarea situaţiei din Crimeea, monitorizarea situaţiei din această regiune şi adoptarea unor măsuri dacă se constată încălcarea suveranităţii sale, se menţionează într-o rezoluţie adoptată vineri de Parlamentul ucrainean. Ucraina face apel la SUA şi Marea Britanie să garanteze suveranitatea sa. SUA, Marea Britanie şi Rusia garantează independenţa Ucrainei, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta din 1994, în schimbul renunţării sale la armele nucleare, după căderea Uniunii Sovietice, de care a aparţinut.

DIN RUSIA, CU DRAGOSTE Preşedintele destituit al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a sosit joi seara în oraşul rusesc Rostov pe Don, la bordul unei aeronave escortate de mai multe avioane de vânătoare. Ianukovici a susţinut o conferinţă de presă, vineri, anunţând că intenţionează să continue ”lupta pentru viitorul Ucrainei, împotriva acelora care încearcă să o vândă utilizând teroarea”. El a mai precizat că nu a fost înlăturat de la putere, ci constrâns să părăsească Ucraina în urma ameninţărilor la viaţa sa şi a apropiaţilor săi, afirmând totodată că ”puterea la Kiev a fost luată de tineri naţionalişti şi pro-fascişti”. Ianukovici a calificat actualul Parlament de la Kiev drept ”putere ilegitimă”, spunând că nu va cere Rusiei sprijin militar şi că ”Ucraina trebuie să fie unită şi indivizibilă”. Ianukovici a anunţat că nu va participa la... alegerile prezidenţiale ilegale din Ucraina. El a adăugat că, de când a părăsit Ucraina, nu s-a întâlnit cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Referindu-se la Crimeea, Ianukovici a afirmat că peninsula trebuie să facă parte din Ucraina, subliniind că evenimentele de aici sunt o ”reacţie naturală la uzurparea puterii”.

Ucraina a anunţat că va cere Rusiei extrădarea lui Viktor Ianukovici, dat în urmărire internaţională.

ANCHETĂ PENALĂ ÎN ELVEŢIA Guvernul elveţian a publicat, vineri, o listă cu numele a 20 de cetăţeni ucraineni ale căror fonduri au fost îngheţate în Elveţia, în timp ce autorităţile judiciare de la Geneva au anunţat că au lansat o anchetă penală împotriva lui Viktor Ianukovici şi a fiului său mai mare, Oleksandr, pentru spălare de bani. Printre persoanele ale căror fonduri au fost blocate se numără miniştri ai fostului Guvern ucrainean, preşedintele destituit şi fiul său Oleksandr. Berna a decis, de asemenea, să nu mai autorizeze exporturile de arme şi de material de război către Ucraina. Oleksandr Ianukovici, a cărui avere este estimată la peste 500 de milioane de dolari, deţine, la Geneva, societatea Mako Trading, specializată în vânzarea de cărbuni ucraineni. La Viena, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat vineri că, la cererea puterii de tranziţie de la Kiev, Austria a îngheţat conturile a 18 ucraineni suspectaţi de corupţie şi atingere adusă drepturilor omului, fără a le menţiona numele. UE a decis la 20 februarie să adopte sancţiuni ţintite, între care interdicţii la acordarea vizelor şi îngheţarea conturilor unor personalităţi apropiate preşedintelui ucrainean destituit.

IMUNITATE MENŢINUTĂ Parlamentul de la Kiev a aprobat, vineri, o lege care desfiinţează privilegiile deputaţilor, mai ales pe cele economice, dar menţine intactă imunitatea parlamentară. Printre privilegiile eliminate se numără plăţile extraordinare, diurnele, asistenţa medicală într-o clinică guvernamentală, folosirea gratuită a transportului public. Deputaţii nu vor mai primi 12 salarii suplimentare când se vor pensiona, nici cele două plăţi în plus pe care le primeau când plecau în vacanţă, iar parlamentarii care îşi vor încheia mandatul nu vor mai primi salariul de deputat încă un an după încheierea legislaturii, privilegiu care în unele cazuri se întindea pe doi ani sau chiar până la pensionare. Noul ministru ucrainean al Economiei, Pavel Şeremet, s-a deplasat, vineri, cu metroul la minister, în prima sa zi de muncă după numirea în funcţie.

LIMITĂRI BANCARE Banca Centrală ucraineană a anunţat vineri că a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate fi retrasă zilnic la băncile din ţară, în contextul în care ţara riscă falimentul. Moneda ucraineană, grivna, s-a depreciat cu un sfert din valoare de la începutul anului. Îngrijorările investitorilor se multiplică pe fondul crizei politice. Ucraina riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu primeşte rapid ajutor financiar internaţional. Potrivit premierului Arseni Iaţeniuk, datoria publică ucraineană se ridică la 75 de miliarde de dolari, de două ori mai mare decât în 2010, când Ianukovici a ajuns la putere. FMI a primit, joi, o solicitare oficială de ajutor din partea Ucrainei şi s-a declarat pregătit să-i răspundă. Ucraina a anunţat anterior că are nevoie de un ajutor de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani. Rusia, care a promis, anul trecut, un împrumut de 15 miliarde de dolari, din care a efectuat plăţi în valoare de trei miliarde de dolari în acest stadiu, a apreciat că nu are obligaţia legală să plătească restul, în contextul în care Ianukovici a fost înlăturat de la putere. Secretarul de Stat american, John Kerry, a anunţat că SUA vor garanta un împrumut de un miliard de dolari pentru Ucraina.