Şeful Fondului pentru Proprietatea Statului din Ucraina a declarat joi că un acord cu România pe tema compensaţiilor pentru combinatul de la Krivoi Rog este problematic, sugerând că aşteptările României, de un miliard de dolari, sunt prea mari. FPS din Ucraina nu are niciun fel de planuri pentru a privatiza combinatul de la Krivoi Rog, din cauza participaţiei pe care o deţin cele câteva ţări străine, inclusiv România, ce s-au implicat în construcţia uzinei, a declarat şeful FPS Ucraina, Oleksandr Riabcenko. El a precizat că este vorba despre un angajament asumat faţă de România, Germania şi Bulgaria. Oficialul ucrainean a mai spus că este puţin probabil că partea română va accepta o reducere a pretenţiilor, care s-ar ridica la un miliard de dolari.

Uzina siderurgică de la Krivoi Rog (KGOKOR), a cărei construcţie a început în 1983, în Uniunea Sovietică şi în care au fost implicate Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria şi România, este gata în proporţie de 70%, potrivit părţii ucrainene. Ţările încă implicate în prezent în proiectul de construcţie, Ucraina, Slovacia şi România, au calculat că, după ce va fi construită, uzina va satisface nevoile lor de peleţi la un preţ redus, scrie UKRINFORM. Lucrările de construcţie au fost blocate la începutul anilor \'90 şi au fost sistate total în 1996, iar combinatul nu a intrat niciodată în exploatare, rămânând, teoretic, în conservare. În realitate, şantierul a devenit o pradă pentru furturile de materiale, astfel încât statul român a fost nevoit să angajeze o firmă de pază, ceea ce nu a garantat oprirea sustragerilor. În momentul în care s-a oprit construcţia la Krivoi Rog, România, care convenise să investească în proiect 800 de milioane de dolari, se achitase deja de 80% din obligaţii, graţie unor împrumuturi. Germanii şi bulgarii s-au retras însă din proiect, asumându-şi pierderile, astfel că, după dezmembrarea URSS, Ucraina a primit în proiectul Krivoi Rog 56,4% din acţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%. În octombrie anul trecut, Guvernul ucrainean anunţa că are de gând să relanseze privatizarea combinatului de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog, urmând ca Ministerul Industriei să atragă investitori care să poată finaliza construcţia uzinei şi să o dea în exploatare.

În urmă cu un an, în mai 2010, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, declara că statul român vrea să-şi vândă participaţia la Krivoi Rog către ArcelorMittal, cu condiţia ca grupul să-şi dubleze producţia de oţel la Galaţi. Statul român şi ArcelorMittal urmau să înceapă negocieri pe această temă. Arcelor Mittal deţine deja un combinat în Ucraina, Kryvorizhstal, pe care l-a cumpărat în anul 2005, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari. Potrivit presei, investiţiile realizate de statul român la Krivoi Rog se ridică la aproape un miliard de dolari. Ministerul Economiei spunea anul trecut că a demarat o evaluare a participaţiilor României la Krivoi Rog. Ministrul ucrainean de Externe, Kostiantin Grişcenko, urmează să vină, săptămâna viitoare, la Bucureşti, într-o vizită oficială ce ar putea fi un pas important pentru reluarea unui dialog bilateral care în ultimii ani a întâmpinat dificultăţi.