Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a trimis oficialilor de la Moscova o notă de informare cu propunerea de a iniţia imediat activităţi comune în scopul stabilizării situaţiei la frontiera comună. Oficialii de la Kiev propun omologilor de la Moscova să ia măsuri pentru a stabiliza situaţia în regiune, iar lipsa unei reacţii corespunzătoare din partea Rusiei va fi calificată drept „o încălcare a angajamentelor şi acordurilor bilaterale”. Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat că va examina propunerea, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe, Grigori Karasin. Anterior, însă, Rusia a ironizat caracterul democratic al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, care „au loc în bubuit de tunuri”, criticând operaţiunea militară desfăşurată de noua putere de la Kiev de o lună în estul ţării, controlat de separatişti pro-ruşi.

ACEEAŞI DRAMĂ... Anexarea Crimeei de către Rusia, care a declanşat violenţele din estul Ucrainei, a revenit în actualitate ieri, odată cu trista comemorare a 70 de ani de la deportarea tătarilor din peninsulă. Mai multe mii de tătari originari din Crimeea, anexată în luna martie la Rusia, s-au adunat ieri la periferia oraşului Simferopol, capitala regiunii, pentru un miting de comemorare a victimelor deportărilor din 1944. Autorităţile locale pro-ruse au interzis însă desfăşurarea de manifestaţii până la începutul lunii iunie, invocând situaţia din sud-estul Ucrainei. Potrivit site-ului Russia Today (RT), coloane de manifestanţi s-au îndreptat ieri către suburbia Ak-Mecet, în timp ce oraşul era parţial închis, iar elicoptere au patrulat deasupra capitalei Simferopol. La monumentele dedicate victimelor deportărilor din Parcul Salghira şi din apropierea gării au avut loc ceremonii de comemorare în absenţa liderului istoric al tătarilor, Mustafa Djemilev, declarat persona non grata după ce a denunţat vehement anexarea Crimeei, în timp ce susţinătorii săi sunt ameninţaţi cu urmărirea în justiţie pentru extremism. Comunitatea musulmană, care reprezintă 12-15% din cele două milioane de locuitori ai Crimeei, s-a opus anexării peninsulei la Rusia. Instalaţi în Crimeea încă din secolul al XIII-lea, circa 120.000 de tătari au fost deportaţi în Siberia şi Asia Centrală sub Stalin şi nu au revenit în peninsulă decât după căderea Uniunii Sovietice, în 1991.

DIRECŢIE SPRE HAOS „Ucraina se îndreaptă tot mai mult spre haos”, a declarat secretarul general adjunct al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Ivan Simonovic, exprimându-şi, în acelaşi timp, îngrijorarea faţă de situaţia din estul acestei ţări, pe fondul confruntărilor din regiune între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi. În opinia sa, criza din Ucraina aminteşte de războiul din ţara sa natală, Croaţia, de la începutul anilor ’90, izbucnit ca urmare a separării de fosta Iugoslavie.

Alegerile din 25 mai, de la care se aşteaptă stoparea alunecării în haos şi război civil, nu par să mai ofere o garanţie valabilă. Două milioane de alegători din estul Ucrainei ar putea fi privaţi de dreptul de a vota la scrutinul prezidenţial dacă Guvernul nu intervine pentru a garanta securitatea, a avertizat Comisia Electorală Centrală de la Kiev. Separatiştii pro-ruşi din regiunile Doneţk şi Lugansk au ameninţat că nu vor permite organizarea alegerilor, după ce şi-au proclamat, la 13 mai, suveranitatea după organizarea de referendumuri considerate ilegale de Kiev şi comunitatea internaţională. Autoritatea electorală ucraineană aminteşte de mai multe cazuri de ameninţări şi presiuni fizice contra membrilor comisiilor electorale locale din estul Ucrainei. În alegerile prezidenţiale din 25 mai sunt aşteptaţi la vot 36 de milioane de ucraineni.

SPIONI PESTE TOT Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au anunţat că, în recentele lor confruntări cu forţele ucrainene, au ucis şi agenţi ai CIA, o afirmaţie dezminţită de agenţia americană. Viaceslav Ponomarev, autoproclamatul primar al oraşului Slaviansk, bastion al rebeliunii armate din regiunea Doneţk, a declarat că forţele guvernamentale ucrainene au suferit pierderi importante în timpul operaţiunii lor speciale duse în sud-estul Ucrainei. Potrivit lui Ponomarev, în ultimele zece zile au fost ucise, rănite sau luate prizoniere 650 de persoane, între care 70 de străini. Acelaşi Viaceslav Ponomarev a afirmat că 13 agenţi ai FBI şi CIA au fost ucişi şi 12 au fost răniţi. Un purtător de cuvânt al CIA, citat de ambasada americană la Berlin, a dezminţit aceste afirmaţii, precizând că niciun agent nu a fost ucis în Ucraina şi că declaraţiile militanţilor pro-ruşi nu corespund realităţii. Ziarul german „Bild am Sonntag” scria recent că agenţi ai CIA şi FBI ajută puterea de la Kiev să pună capăt rebeliunii din estul Ucrainei şi să plaseze un dispozitiv de securitate.

S-a înregistrat şi o serie de incidente ce au vizat jurnalişti. Corespondentul cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza” în Rusia, Waclaw Radziwinowicz, a fost arestat în Crimeea de către funcţionari ai Serviciului de securitate al Federaţiei Ruse (FSB). Acesta se afla în Crimeea pentru a relata evenimentele de marcare a 70 de ani de la deportarea tătarilor din Crimeea de către Stalin, dar a fost reţinut pentru a nu putea relata. Şi doi jurnalişti ruşi ai postului TV LifeNews, Oleg Sidyakin şi Marat Saichenko, au fost reţinuţi la Kramatorsk, la un post de control improvizat. Nu se cunosc alte detalii, dacă au fost reţinuţi de forţele armate ucrainene sau de către separatiştii ruşi.

INFLUENŢĂ ÎN TOATĂ LUMEA Rusia nu are interes să deţină baze militare permanente în ţările latino-americane, dar vrea să dispună de puncte de sprijin tehnic şi logistic pe continentul sud-american, a dat asigurări ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Totuşi, acesta a recunoscut că Rusia vrea ca flota sa să aibă posibilitatea de a naviga pe întregul ocean mondial, lucru ce necesită existenţa unor puncte de sprijin tehnic şi material unde să poată ancora şi realiza mici reparaţii. Serghei Lavrov nu a precizat care sunt ţările unde ar putea figura aceste puncte de sprijin logistic pentru armata rusă. La sfârşitul lunii martie, ambasadorul Rusiei la Managua, Nicolai Vladimir, a declarat că ţara sa caută puncte de sprijin logistic în Nicaragua şi în alte ţări pentru navele ruse.

RECOMANDĂRILE PRIETENILOR Fostul şef al Guvernului italian Silvio Berlusconi a recomandat ca Rusia să nu fie izolată în contextul crizei ucrainene. Într-un interviu acordat publicaţiei germane „Die Welt am Sonntag”, acesta a amintit de prietenia sa cu Vladimir Putin. „Ar fi regretabil ca Rusia să fie din nou izolată. Consecinţa ar fi o nouă aliere cu Asia”, a afirmat Silvio Berlusconi. „Pe Putin şi pe mine ne leagă o prietenie personală şi adevărată. Ni s-a întâmplat să petrecem weekend-uri împreună fără să vorbim măcar o dată de politică. Copiii lui m-au vizitat în vacanţă, iar soţia lui a venit în Italia. Am o relaţie solidă cu el şi îl apreciez mult”, a adăugat fostul premier italian. Silvio Berlusconi a afirmat în ultimele zile că situaţia din Ucraina riscă să provoace revenirea la Războiul Rece şi că sancţiunile economice împotriva Rusiei merg într-o direcţie greşită, putând duce la un divorţ între Moscova şi Occident.

VALORI COMUNE Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, împărtăşesc valori comune pentru a apăra moştenirea creştină a civilizaţiei europene. „Domnul Putin este un patriot. El respectă suveranitatea poporului său. El ştie că noi apărăm valori comune. Sunt valorile civilizaţiei europene”, a explicat Marine Le Pen într-un interviu accordat cotidianului austriac „Kurier”. La impusul consilierului său politic pentru afaceri internaţionale, preşedintele Frontului Naţional s-a apropiat de Rusia lui Vladimir Putin. Marine Le Pen a fost primită, la jumătatea lui aprilie, în Dumă, Camera inferioară a Parlamentului rus. Întrebată în legătură cu nerespectarea democraţiei în Rusia sub Vladimir Putin, Marine Le Pen a explicat că, în materie de fraudare a alegerilor, nu s-a făcut mai mult decât în Franţa în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2002, când tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, nu a întrunit decât 17% din voturi, fiind învins de preşedintele Jacques Chirac cu peste 83%.

Cu câteva zile înaintea alegerilor europene, mai multe partide europene de extremă dreapta, care încearcă să se unească după scrutin în Parlamentul European, au afişat o apropiere de Vladimir Putin. Liderul partidului austriac de extremă dreapta FPOe, Heinz Christian Strache, l-a comparat, în luna aprilie, pe Putin cu „un democrat pur, dar cu un stil autoritar”.