Puterea ucraineană şi opoziţia continuă dialogul în vederea ieşirii din criză, a anunţat ieri, la Kiev, şeful interimar al Guvernului, vicepremierul Serghei Arbuzov, la o zi după demisia Executivului, în urma a două luni de contestare. Acesta gestionează doar afacerile curente, Guvernul interimar reunindu-se ieri pentru prima dată. Negocierile sunt dificile, iar perspectiva împăcării nu este deloc apropiată. Situaţia este atât de gravă încât primul preşedinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, a subliniat în faţa membrilor Parlamentului că ţara se află în pragul războiului civil. Kravciuk, preşedinte în perioada 1991-1994, i-a îndemnat pe deputaţi să creeze un plan de soluţionare a conflictului. Intervenţia sa a fost ovaţionată, dar cam atât.

Parlamentul ucrainean urma să discute ieri despre posibile noi concesii din partea puterii către pro-europeni, inclusiv o amnistiere a unor manifestanţi încarceraţi. De asemenea, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, în vizită la Kiev, a evocat o soluţie politică alături de preşedintele Ianukovici şi liderii opoziţiei, în pofida faptului că preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a îndemnat pe europeni să nu se amestece. Preşedintele Viktor Ianukovici are intenţia fermă de a rămâne la putere, ceea ce anulează din start cererea opoziţiei pentru organizarea de alegeri anticipate. Peste Ocean, directorul Serviciilor americane de Informaţii, James Clapper, este şi mai puţin optimist cu privire la viitorul Ucrainei, afirmând, în timpul unor audieri în Senat, că preşedintele Ianukovici probabil va recurge la acţiuni de intimidare şi la mijloace în afara legii pentru a-şi asigura realegerea în anul 2015. „Evoluţiile politice din Ucraina vor continua să fie marcate de furia publică şi de opoziţia faţă de administraţia Viktor Ianukovici”, a declarat James Clapper în Comisia de Informaţii a Senatului american.

AŞTEPTARE NERVOASĂ UE a salutat concesiile făcute opoziţiei, dar lipsa altor rezultate riscă să facă Ucraina neguvernabilă. În stradă tensiunea a scăzut, după confruntările din ultimele zile. Însă opozanţii rămân mobilizaţi în centrul Kievului, sub supravegherea unor contestatari înarmaţi cu bâte de baseball, în pofida temperaturilor de minus zece grade Celsius. În afara capitalei, sediile administraţiei din aproape jumătate dintre regiuni sunt ocupate de contestatari, care reclamă plecarea de la putere a guvernatorilor numiţi de preşedinte. Şefi de guvern din cadrul Grupului de la Vişegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, urmau să se întâlnească aseară pentru a încerca să definească o poziţie comună.

Mediile economice sunt nervoase din cauza crizei, care a provocat prăbuşirea monedei naţionale. Standard & Poor's şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la solvabilitate, în contextul unor instituţii slăbite, şi a scăzut cotaţia Ucrainei la „CCC+”, nivel rezervat ţărilor în prag de default de plată. La rândul său, Rusia a anunţat că va aştepta formarea noului guvern, pentru a se asigura că acesta va aplica acordurile încheiate în decembrie, în valoare de 15 miliarde de dolari, însă Vladimir Putin a catalogat drept inadmisibile „ingerinţele”externe în afacerile Ucrainei, după ce cancelarul Angela Merkel l-a îndemnat să susţină un dialog constructiv între putere şi opoziţie.

Cancelariile occidentale denunţă însă presiunile mari la care este supusă Ucraina din partea Rusiei. Canada a anunţat că liderii ucraineni implicaţi în reprimarea manifestaţiilor au interdicţia să pătrundă pe teritoriul său, fără să precizeze numărul sau identitatea acestora. Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a denunţat presiunile Rusiei asupra Ucrainei şi atitudinea ostilă faţă de extinderea NATO spre est, conform unui interviu acordat ziarului „Le Figaro”. Secretarul general NATO a condamnat acţiunile de reprimare a manifestaţiilor în Ucraina, îndemnând liderii de la Kiev să-şi exercite independenţa, apropiindu-se de Alianţa Nord-Atlantică şi de UE. Potrivit lui Rasmussen, cooperarea între NATO şi Rusia s-a îmbunătăţit în anumite domenii, însă există în continuare disensiuni pe tema influenţei asupra estului Europei.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a respins orice ingerinţă externă în afacerile Ucrainei, dând asigurări că nu va renunţa la acordurile cu Kievul dacă opoziţia va ajunge la putere. „Cred că poporul ucrainean este capabil să rezolve problemele prin mijloace proprii”, a declarat Putin cu ocazia summitului UE - Rusia, desfăşurat la Bruxelles. „Rusia nu se va implica în această criză”, a subliniat Putin, exprimându-şi speranţa că europenii vor avea aceeaşi abordare.

REVOLTĂ ÎN DIRECT PE INTERNET Protestele din Ucraina sunt filmate cu telefoane smartphone şi transmise în direct pe internet, unde, chiar dacă imaginea este uneori neclară, se poate vedea cum zboară cocktailurile Molotov asupra clădirilor oficiale sau cum intervin forţele de ordine împotriva manifestanţilor. Posturile de televiziune pe internet s-au înmulţit de la începutul protestelor, iar toate oferă programe în direct susţinute de prezentatori purtând căşti cu microfon care transmit din studiouri improvizate. Toate aceste posturi de televiziune transmit în special imagini de la manifestaţii, cum a procedat în 2004 postul de opoziţie Kanal 5, primul care a transmis imagini de la Revoluţia Portocalie, în urma căreia au ajuns la putere pro-occidentalii. Ironia face ca postul Kanal 5 să fie în continuare foarte activ, însă el preia programele postate online de posturi cum ar fi Espreso TV.