Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a estimat reconstrucţia infrastructurii provinciei Donbas, care include regiunile Lugansk şi Doneţk, în urma ostilităţilor între armată şi rebelii înarmaţi, la 700 milioane de dolari, intenţionând să solicite asistenţă financiară internaţională în acest sens. „Suma totală, conform primelor estimări făcute de ministere, la zi, relevă că vom avea nevoie pentru reconstrucţia infrastructurii Donbasului de circa 8,1 miliarde de grivne, circa 700 milioane de dolari“, a afirmat premierul ucrainean, într-o reuniune a Cabinetului său de ieri.

PLAN PENTRU DONATORI Ucraina va cere ajutor donatorilor internaţionali pentru reconstrucţia infrastructurii Donbasului şi pentru elaborarea unui program special de reabilitare a acestei regiuni, teatrul unor violenţe soldate cu aproximativ 500 de morţi de la începutul operaţiunii speciale a autorităţilor de la Kiev împotriva insurgenţilor pro-ruşi înarmaţi. Guvernul ucrainean a elaborat un aşa-numit „plan Marshall” pentru relansarea economică a Ucrainei, pe care intenţionează să-l prezinte la o conferinţă a donatorilor ce ar urma să aibă loc în toamna acestui an.

Puterea de la Kiev abia aşteaptă să înceapă reconstrucţia, însă rebelii din estul Ucrainei nu sunt dispuşi să capituleze şi să depună armele, ca o condiţie pentru începerea negocierilor destinate rezolvării crizei. Această poziţie a fost anunţată ieri de ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută în finalul convorbirilor purtate la Moscova cu omologul său italian, Federica Mogherini. În timp ce Rusia mizează pe omenie şi pe armistiţiu necondiţionat, Guvernul ucrainean a precizat că nu va negocia cu rebelii până când aceştia nu vor depune armele. Guvernul din autoproclamata “Republică Populară Doneţk” a solicitat oficial regiunilor separatiste Transnistria şi Abhazia recunoaşterea independenţei, a anunţat “Ministerul de Externe” al liderilor pro-ruşi, relatează site-ul Russia Today. Solicitarea oficială transmisă autorităţilor separatiste de la Tiraspol şi Suhumi a fost semnată de “premierul” Aleksandr Borodai, “prim-vicepremierul” Andrei Purghin şi “preşedintele Consiliului Suprem”, Denis Puşilin. Regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud a recunoscut recent independenţa “Republicii Populare Doneţk”. Regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud au fost recunoscute de Rusia şi alte câteva state în urma războiului din vara anului 2008. În schimb, regiunea separatistă Transnistria, care şi-a declarat independenţa în 1992, nu a fost recunoscută de Rusia sau alte state.

ARMELE… AU CUVÂNTUL Apelul liderilor separatişti intervine în contextul în care forţele ucrainene continuă ofensiva în regiunile din estul ţării şi se pregătesc pentru operaţiuni la Doneţk, după ce au preluat controlul asupra oraşului Slaviansk, abandonat de insurgenţii pro-ruşi. Rusia a anunţat ieri că a arestat o femeie-pilot ucraineană de elicopter, pe care Moscova o acuză că este vinovată de moartea a doi jurnalişti ruşi, ucişi în iunie, în estul Ucrainei. Femeia-pilot a fost arestată în timp ce se afla pe teritoriul rusesc, dându-se drept o refugiată din calea confruntărilor, au anunţat anchetatori ruşi.

“Vocea raţiunii” pare să fi nu mai aparţină diplomaţiei, ci ameninţării armate. Rusia a lansat cu succes, ieri, noul ei model de rachetă, Angara, după ce prima încercare de lansare a acestui vehicul spaţial a fost anulată la sfârşitul lunii iunie, cu doar câteva secunde înainte de expirarea numărătorii inverse. Racheta Angara, prima dezvoltată de Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice, a decolat de pe cosmodromul din Pleseţk. La 20 de minute după lansare, racheta şi-a atins obiectivul, ajungând la o distanţă de 5.700 de kilometri de punctul de plecare, deasupra peninsulei Kamceatka din Extremul Orient rusesc. „Angara a pornit!”, a scris pe Twitter vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Rusia, ale cărei lansatoare de tip Soyuz asigură transportul de astronauţi şi provizii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a înregistrat o serie de eşecuri, în ultimii ani, în domeniul spaţial. Oricum, SUA s-au declarat pregătite să impună imediat noi sancţiuni Rusiei, dacă Moscova refuză întreruperea legăturilor cu separatiştii din estul Ucrainei.

REFORMA STATULUI Guvernul ucrainean a prezentat experţilor Consiliului Europei proiectul de reformă constituţională prin care extinde puterile regiunilor, un proiect foarte important, dar care nu este federalist, a anunţat vicepremierul ucrainean, Vladimir Groisman. Această reformă, anunţată în aprilie la Kiev, urmează să fie examinată de experţii Comisiei de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei însărcinat cu asistarea ţărilor în tranziţie pentru asigurarea statului de drept. Comisia urmează să-şi prezinte avizul în câteva săptămâni, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului Europei.

Reforma, menită detensionării conflictelor cu rebelii pro-ruşi din estul ţării, prevede alegerea guvernatorilor de către aleşii locali, care, în prezent, sunt numiţi de puterea centrală de la Kiev, şi o utilizare mai largă a limbii ruse în instituţiile de învăţământ şi în întreprinderi. Dar descentralizarea prevăzută nu va merge până la crearea unei structuri federale solicitate de Rusia, un mijloc, potrivit unor observatori, de a-şi păstra influenţa în estul rusofon, în contextul unei apropieri de UE. „Pentru a elabora această reformă, am efectuat numeroase consultări cu reprezentanţii unor regiuni din est şi din Donbas”, a precizat vicepremierul. „Din motive de securitate, nu le voi spune numele, deoarece grupări teroriste sunt active în estul Ucrainei”, a adăugat Vladimir Groisman. „Ucraina se află sub ameninţare militară şi urmează să sufere o agresiune energetică”, a mai afirmat vicepremierul ucrainean, exprimându-şi regretul că Rusia a decis, fără niciun motiv, să dubleze preţul la gazele pe care le vinde ţării sale. Înainte de a sosi la Strasbourg, Vladimir Groisman a efectuat o vizită la Bruxelles, pentru a asista la prima reuniune de coordonare asupra ajutorului acordat Ucrainei.