SPRIJIN DECLARATIV Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a anunţat că vrea să consolideze cooperarea cu Ucraina. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost informat în mod personal de către preşedintele OSCE, Didier Burkhalter, despre acest demers. Sprijin puternic pentru noua putere de la Kiev vine şi din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a avertizat Rusia asupra unor consecinţe grave pe termen lung pe care le va avea, pentru Moscova, o continuare a acţiunii sale în Ucraina.

Cu trei zile înaintea referendumului privind alipirea Crimeei la Rusia, premierul ucrainean, primit cu onoruri la Casa Albă, l-a invitat pe Vladimir Putin la dialog, înaintea unui discurs pe care urma să îl rostească ieri în cadrul ONU. Totodată, prim-ministrul Arseni Iaţeniuk a dat asigurări că aspectul politic al acordului de asociere între Ucraina şi UE va fi semnat săptămâna viitoare. La rândul său, preşedintele Obama şi-a afişat clar sprijinul pentru Ucraina, trimiţându-i un avertisment lui Vladimir Putin. Rusia s-a mulţumit să anunţe prin ministrul adjunct al Economiei, Alexei Lihacev, că nu exclude aplicarea de „măsuri simetrice” în cazul în care SUA şi UE vor impune propriile sancţiuni împotriva Rusiei. Şi bineînţeles că Vladimir Putin a declarat, ieri, că Rusia nu este de vină pentru criza din Crimeea. Totodată, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, şi omologul său american, John Kerry, au convenit ieri, într-o convorbire telefonică, să se întâlnească astăzi, la Londra, pentru a continua dialogul legat de situaţia din Ucraina.

CONFRUNTARE INEVITABILĂ În realitate, peninsula este deja cvasiruptă de restul Ucrainei, forţele ruseşti controlând punctele strategice. Totul este pregătit pentru o secesiune rapidă: „premierul” Serghei Aksionov s-a autoproclamat „şef al armatei” şi cele două milioane de locuitori ai Crimeii, în majoritate rusofoni, nu mai au acces decât la canalele televiziunilor ruse. De asemenea, bărbaţi în uniforme percheziţionează orice călător care soseşte din nordul ţării la Simferopol, capitala peninsulei.

Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, crearea unei Gărzi Naţionale, care ar putea număra până la 60.000 de persoane. Acest corp, aflat în subordinea Ministerului de Interne, va fi compus cu prioritate din voluntari proveniţi din „grupurile de autoapărare” care s-au format în Piaţa Maidan din Kiev, centrul opoziţiei faţă de regimul preşedintelui Viktor Ianukovici, din rândurile căreia zeci de membri au fost ucişi în cursul înfruntărilor din februarie cu forţele de ordine. Garda va fi însărcinată cu securitatea internă, securitatea frontierelor şi lupta împotriva terorismului şi va putea sprijini forţele armate ucrainene, estimate la circa 130.000 de persoane. Circa 40.000 de voluntari s-au prezentat recent la punctele de recrutare ale armatei şi jumătate dintre ei s-ar putea alătura Gărzii.

SPAŢIU DE MANEVRĂ LIMITAT Occidentalii studiază posibilitatea de a supune votului Consiliului de Securitate al ONU o rezoluţie prin care să reacţioneze faţă de referendumul prevăzut duminică în Crimeea, chiar dacă este sigur că Rusia va opune un vot de veto acestui text. În referendumul prevăzut duminică, alegătorii sunt întrebaţi dacă doresc alipirea Crimeei la Rusia, deschizând posibilitatea unei anexări a peninsulei de către Moscova. Acest scrutin este considerat ilegal de către Kiev şi occidentali, care încearcă să-l convingă pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să nu-i dea curs. Rezoluţia respectivă va reafirma necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi va reitera faptul că referendumul încalcă Constituţia ucraineană. În cursul celor cinci reuniuni ale Consiliului pe tema crizei ucrainene, China s-a limitat să repete două principii ale diplomaţiei sale, şi anume, susţinerea integrităţii teritoriale şi neingerinţa în afacerile interne ale statelor, dar fără să critice în mod direct Rusia. Atunci când Consiliul s-a pronunţat asupra unei crize similare între Rusia şi Georgia, în 2008, regimul de la Beijing s-a abţinut.

VOX POPULI Criza din Crimeea este serioasă, dar majoritatea germanilor se opun sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi consideră că Guvernul de la Kiev este responsabil de criza ucraineană, potrivit unui sondaj publicat ieri de cotidianul „Handelsblatt”. Peste două treimi dintre persoanele intervievate, adică 69%, consideră sancţiunile economice drept ineficiente, 24% având o părere contrară, în acest sondaj realizat de institutul Forsa pentru Camera de comerţ germano-rusă. În plus, 64% dintre persoanele intervievate cred că acest conflict în jurul Ucrainei ar putea avea repercusiuni negative pentru Germania, în timp ce 32% anticipează că acesta nu va schimba nimic.

Şi mai surprinzător este faptul că 57% dintre persoanele intervievate consideră că noul Guvern ucrainean este responsabil de criză, faţă de 54% care cred că cel responsabil este Guvernul rus. Cu o zi înainte, în timpul unei deplasări oficiale în Polonia, cancelarul Merkel şi omologul ei polonez, Donald Tusk, au anunţat că UE intenţionează să adopte o serie de sancţiuni împotriva Rusiei, pentru a face presiune în favoarea unui dialog cu Guvernul ucrainean.