Ucraina trebuie să fie mai activă în apărarea intereselor sale în relaţiile cu România şi R. Moldova, a declarat preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, în cadrul unei întâlniri cu şefii misiunilor diplomatice ucrainene în străinătate. “Sunt necesare eforturi suplimentare pentru soluţionarea problemelor cu România şi R. Moldova, fără compromisuri în detrimentul intereselor noastre naţionale”, a declarat preşedintele ucrainean, care a subliniat că oficialii de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să înceapă să perceapă Kievul ca pe un partener puternic. Preşedintele ucrainean a mai declarat că doreşte o participare mai activă a ţării sale în soluţionarea conflictului transnistrean. “Sarcina practică în câmpul securităţii este participarea la soluţionarea conflictului transnistrean. Trebuie să accelerăm acest proces pe teren, pe baza principiilor inviolabilităţii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului”, a afirmat acesta.

Ucraina şi UE şi-au exprimat, anterior, speranţa ca negocierile privind soluţionarea conflictului din Transnistria să fie reluate în 2011, în format 5+2, adică între R. Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cu observatori din SUA şi UE. În prezent, în format 5+2 au loc doar consultări neoficiale. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Konstantin Hriscenko, declara, pe 16 noiembrie, în urma unor asemenea consultări, că Ucraina intenţionează să continue facilitarea soluţionării paşnice a acestui conflict.

Un factor de o importanţă capitală pentru soarta Transnistriei este ascensiunea la putere a unor reprezentanţi ai mediului de afaceri, în alegerile susţinute pe ambele maluri ale Nistrului. În R.Moldova sunt în plină desfăşurare negocieri în vederea formării unei alianţe, niciunul dintre partide nereuşind să obţină o majoritate suficientă pentru a alege singur preşedintele ţării, Guvernul şi preşedintele Parlamentului. Indiferent dacă vor alege o alianţă cu PCRM sau cu partidele de dreapta, poziţia democraţilor nu va fi determinată atât de Marian Lupu, preşedintele partidului, cât de Vladimir Plahotniuc, al doilea pe lista formaţiunii. În alegerile precedente, acesta a finanţat atât stânga, cât şi dreapta, iar din luna noiembrie, a devenit sponsor al Partidului Democrat (PDM). La Chişinău, se speculează că Vladimir Plahotniuc ar putea obţine funcţia de premier, iar acest lucru ar putea influenţa negocierile dintre PDM şi partidele liberal şi liberal-democrat. Totodată, liderul Partidului Liberal Democrat din R.Moldova (PLDM), premierul Vlad Filat, a respins propunerea PDM privind reducerea numărului de voturi parlamentare necesare pentru alegerea preşedintelui ţării, susţinând ideea alegerii directe a şefului statului.

Alegerile pentru Sovietul Suprem, Parlamentul transnistrean, de duminică, arată că alinierea forţelor politice din regiune s-ar putea schimba. Majoritatea noilor oficiali aleşi în Transnistria nu fac parte dintre forţele prezidenţiale. Potrivit liderului partidului transnistrean Voinţa Poporului, Oleg Gudimo, majoritatea membrilor Sovietului Suprem ar putea fi consideraţi foarte de dreapta şi provin din mediul de afaceri. Astfel, unul dintre deputaţi, Ilia Kazmali, este unul dintre liderii companiei Sheriff. Alţii sunt membri ai grupului cunoscut sub numele de Iniţiativa 16, ce sugerează limitarea atribuţiilor prezidenţiale. Fostul preşedinte al Parlamentului transnistrean, Evgheni Şevciuk, care şi-a anunţat candidatura la preşedinţie, a intrat în actualul Legislativ şi ar putea fi folosit de Chişinău în timpul viitoarelor alegeri prezidenţiale din Transnistria. Acesta “vorbeşte despre Rusia, dar înclină către Occident”, la fel ca politicienii ce conduc în prezent R. Moldova.