Criza din estul Ucrainei face tot mai inevitabilă o confruntare directă a forţelor armate comandate de la Kiev cu armata rusă, în cazul în care ameninţarea adresată de reprezentanţii „Republicii Populare Doneţk” de a deschide, pe 18 mai, graniţa cu Rusia este pusă în practică. Afirmaţia a fost făcută de către autoproclamatul „guvernator popular”, Pavel Gubarev, pe contul său de Facebook, citat de site-ul Russia Today (RT). În acest sens, a fost convocat un miting, pentru duminică, la Doneţk, fiind promise decizii importante. În special, militanţii pro-ruşi intenţionează „să deschidă frontiera cu Rusia şi să solicite unităţilor militare dislocate pe teritoriul regiunii Doneţk fie să depună jurământ de credinţă populaţiei „Republicii Populare Doneţk”, fie să plece de pe pământul nostru”. Apelul va fi adresat grănicerilor ucraineni, angajaţilor de la punctele vamale, unităţilor militare de pe teritoriul republicii. Insurgenţi pro-ruşi înarmaţi au ocupat deja o unitate a forţelor speciale aparţinând Ministerului ucrainean de Interne din Doneţk, fără ca nimeni să opună rezistenţă.

Separatiştii din Doneţk au început să-şi facă propriile instituţii de putere. A fost constituit Sovietul Suprem, iar şef al aşa-numitului Consiliu de Securitate şi ministru al Apărării a fost numit Igor Strelkov, despre care autorităţile ucrainene afirmă că ar fi ofiţer al Serviciului de Informaţii al armatei ruse (GRU). Fără să recunoască explicit cele două plebiscite, Rusia a anunţat că respectă voinţa locuitorilor din Doneţk şi Lugansk, a căror populaţie ar fi votat în proporţie covârşitoare pentru autodeterminare, şi că porneşte de la premisa că rezultatele referendumurilor vor fi puse în aplicare în mod civilizat, fără recurgerea la violenţe. Trupele ruse care se află dislocate la graniţa cu Ucraina ar fi primit ordinul de a fi pregătite pentru o intervenţie pe teritoriul ucrainean, potrivit unui expert militar de la Kiev. Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a făcut, vineri, apel la populaţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, din estul rusofon al ţării, să susţină operaţiunea specială dusă de trupele guvernamentale împotriva insurgenţilor pro-ruşi, subliniind că acţiunile separatiştilor ameninţă atât viaţa, cât şi bunăstarea cetăţenilor, fiind blocată posibilitatea ca statul să asigure plata pensiilor şi salariilor în regiune.

SPECTRUL TRANSNISTRIA Operaţiunea „antiteroristă” pornită de către Kiev cu scopul de a prelua controlul asupra estului Ucrainei de la separatişti pro-ruşi pare să fie un eşec, la o lună de la lansare, iar bazinul Donbas se poate transforma în altă Transnistrie, a avertizat expertul militar Mikola Sungurovski. Iaroslav Gonciar, adjunctul comandantului Batalionului Azov, o unitate de voluntari integrată în Garda Naţională ucraineană, are mai multe explicaţii pentru eşec: trădarea Poliţiei şi opoziţia populaţiei, la nivel local, alături de incompetenţa celor care planifică operaţiunile. „Dacă operaţiunea militară nu este dublată rapid de negocieri, bazinul Donbas se va transforma încet-încet în Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă din R. Moldova, care nu este recunoscută de către nimeni”, este de părere Volodimir Fesenko, de la Centrul de Studii Politice „Penta“. „Şi există variante şi mai rele: un război lung şi o escaladare a violenţei, adică scenariul iugoslav”, a continuat acesta.

POSIBILITĂŢI, POSIBILITĂŢI Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a propus ca odată cu scrutinul prezidenţial de pe 25 mai să se organizeze şi un referendum privind aderarea ţării sale la NATO şi UE. Conform unui anunţ făcut de formaţiunea condusă de Iulia Timoşenko, Batkivşcina, candidata la Preşedinţie a formulat această idee la o reuniune a Consiliului bisericilor şi organizaţiilor religioase din Ucraina. Un alt candidat la Preşedinţia Ucrainei, Petro Poroşenko, considerat favoritul scrutinului, declara la începutul lunii aprilie că în rândul populaţiei ucrainene nu există încă o susţinere suficientă pentru o eventuală aderare la NATO, o astfel de opţiune fiind sprijinită de numai 39% dintre ucraineni.

ORBAN VS. TUSK Divergenţe nu sunt numai între liderii ucraineni, ci şi între politicienii europeni. O divergenţă pe tema Ucrainei a apărut în cadrul conferinţei Globsec, de la Bratislava, între premierul polonez, Donald Tusk, şi omologul său ungar, Viktor Orban. Cu câteva zile înainte, Viktor Orban a sugerat că cei 200.000 de unguri care locuiesc în Ucraina ar putea pretinde autonomie. Donald Tusk a calificat aceste declaraţii drept „deplasate şi deranjante”. La Bratislava, premierul maghiar s-a mulţumit să reclame respectarea drepturilor minorităţilor. „Maghiarii care trăiesc în Ucraina vor defini ei înşişi ce instituţii democratice vor”, a declarat Viktor Orban. „Nu există "garanţii că va fi un guvern democratic la Kiev, în pofida alegerilor prezidenţiale din 25 mai”, afirmă acesta. „Nu avem doar o problemă rusă, ci şi o problemă ucraineană”, a conchis liderul la Budapesta. Donald Tusk a ridicat tonul ca răspuns. „Problema nu este naţionalismul ucrainean, ci politica agresivă rusă”, a subliniat acesta. „Aş fi foarte prudent în faţa unor astfel de declaraţii care, conştient sau nu, alimentează propaganda rusă”. Liderul polonez a avertizat împotriva „ipocriziei” care ameninţă europenii. „Vedem că sursa crizei este politica agresivă a Rusiei în această parte a lumii, nu numai în Ucraina, ci şi în Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud; şi totuşi, se preferă să se vorbească despre probleme ale Ucrainei, ca şi cum ea ar fi responsabilă de criză, nu Rusia”, a adăugat premierul polonez.

Donald Tusk vrea o prezenţă mult mai semnificativă a NATO în Europa şi în particular în ţările frontaliere, ţinta unei potenţiale ingerinţe ruse. În shimb, Viktor Orban a avertizat asupra „enormei lovituri aduse competitivităţii europene” dacă se abandonează ideea unei cooperări cu Rusia.

DETERIORARE A SITUAŢIEI DREPTURILOR OMULUI Situaţia drepturilor omului a cunoscut o deteriorare alarmantă în estul Ucrainei, arată un raport al ONU făcut public vineri la Kiev, raport criticat imediat de Rusia pentru „lipsă de obiectivitate”. În raportul ONU, ce acoperă perioada cuprinsă între 2 aprilie şi 6 mai, sunt enumerate numeroase exemple specifice de ucideri, torturi, răpiri, acte de intimidare şi câteva cazuri de hărţuire sexuală, majoritatea comise de grupări antiguvernamentale bine organizate şi bine înarmate în estul ţării. Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Navi Pillay, a făcut apel la persoanele ce dispun de influenţă asupra grupărilor înarmate să „facă tot posibilul pentru a-i opri pe aceşti oameni care par hotărâţi să sfâşie ţara“. În acelaşi document sunt denunţate, de asemenea, hărţuirile şi persecuţiile la adresa tătarilor din Crimeea, peninsula anexată, în luna martie, la Rusia.

Diplomaţia rusă a reacţionat imediat la raportul ONU, prin purtătorul de cuvânt al diplomaţiei, Aleksandr Lukaşevici, care i-a acuzat pe autorii documentului de lipsă totală de obiectivitate în aprecierile făcute în acest document, considerând că ei au îndeplinit „o comandă politică” pentru a disculpa actuala putere de la Kiev.