”Ucraina nu intenţionează să-şi schimbe graniţa cu România, chiar dacă este vorba despre o insulă nelocuită de pe Dunăre”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Konstantin Hrişcenko, întrebat despre ”pretenţiile” Bucureştiului privitoare la insula Maican de pe Dunăre. Ministrul a notat că Ucraina şi România sunt competitori naturali în privinţa tranzitului cargo pe Dunăre şi în privinţa exploatării resurselor de hidrocarburi din platoul continental al Mării Negre.

”România are pretenţii teritoriale asupra insulei Maican”, a scris, la 14 aprilie, publicaţia ucraineană ”Segodnea”, care susţinea că între Bucureşti şi Kiev s-a aprins o dispută teritorială în legătură cu această insulă de pe Dunăre. Este vorba despre o mică insulă nelocuită (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se află între oraşele Chilia şi Vilkovo şi care constituie element de frontieră în partea ucraineană. Conform prevederilor dreptului internaţional, atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează pe şenalul navigabil, dacă părţile nu convin altfel. Şenalul navigabil, care se întinde între insula românească Babin şi insula ucraineană Maican, este însă blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean. Pe această bază, în urmă cu un an, românii au vorbit pentru prima oară despre posibilitatea mutării graniţei, ceea ce ar presupune ca Maican să devină teritoriu românesc, a scris ”Segodnea”. Ucraina nu are de gând să-şi schimbe linia de graniţă cu România pe Dunăre, a declarat, în replică, Ministerul ucrainean de Externe. În situaţia apărută în legătură cu insula Maican de pe Dunăre, Ucraina porneşte de la principiul neîncălcării acordului dintre Ucraina şi România din 2003, care stipulează inviolabilitatea frontierei, a declarat atunci un oficial al MAE ucrainean.

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a calificat drept lipsite de justificare relatările din presa ucraineană, conform cărora România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. Baconschi a spus că o eventuală modificare a apartenenţei unor insule în urma aplicării principiilor internaţionale este permisă în mod expres de tratatul bilateral şi menţionat că în niciun caz nu putea asimila aceste lucruri unor pretenţii teritoriale din partea română. Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, Bogdan Mazuru, a participat în 27 aprilie, la Kiev, la consultări bilaterale cu ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Konstantin Eliseev. Între Ucraina şi România au existat, în ultimii ani, numeroase puncte de divergenţă. Un alt subiect de dispută este canalul Bîstroe, construit de Ucraina pentru a face o legătură între Dunăre şi Marea Neagră. România, susţinută de numeroase organizaţii neguvernamentale şi de foruri internaţionale, acuză că acest proiect aduce prejudicii ecologice, ipoteză pe care Kievul a simţit nevoia să o respingă din nou, chiar zilele trecute.