Situaţia din estul Ucrainei, unde militanţi pro-ruşi ocupă clădiri ale statului în cel puţin două mari oraşe, va fi rezolvată în 48 de ore, altfel se va recurge la forţă dacă negocierile eşuează! Avertismentul a venit, ieri, din partea ministrului ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Potrivit acestuia, „operaţiunea antiteroristă” continuă în regiunile Harkov, Doneţk şi Lugansk, din estul ţării. După cum relatează agenţia de presă ucraineană Unian, în noaptea de 8 spre 9 aprilie, circa 50 de separatişti care ocupă sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Lugansk au ameninţat să răspundă prin forţă dacă se va încerca un asalt al clădirii din partea trupelor speciale. Potrivit altor surse media de la Kiev, separatiştii ar putea organiza „un coridor” prin frontiera de stat a Ucrainei, pentru trecerea coloanelor de tehnică şi echipamente militare din Rusia. La Doneţk, important oraş minier situat mai la sud, manifestanţii continuau să deţină ieri controlul asupra clădirii administraţiei regionale, în timp ce administraţia dintr-un alt oraş important din est, Harkov, a fost eliberată de către autorităţi.

Guvernul ucrainean consideră ocuparea clădirilor oficiale drept parte a unui plan conceput de Rusia pentru dezmembrarea ţării. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a reafirmat propunerea Moscovei de a organiza un dialog panucrainean pentru stabilirea principiilor reformei constituţionale, într-o convorbire telefonică purtată cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. La Washington, secretarul de Stat american, John Kerry, a declarat că a ajuns la un acord cu Serghei Lavrov în privinţa desfăşurării unei reuniuni cvadripartite în criza ucraineană, săptămâna viitoare, în Europa. Oficialii de la Kiev sunt dispuşi la o reglementare internaţională a situaţiei interne, dar resping categoric ideea federalizării ţării, asupra căreia insistă Rusia. Mai mult, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe cere Rusiei să înceteze orice amestec în afacerile interne ale Ucrainei şi să-şi respecte angajamentele privind dezamorsarea situaţiei, într-o declaraţie dată publicităţii în ajun.

DISPUTĂ PE GAZE Ucraina, care încearcă să negocieze cu concernul rus Gazprom o revenire a preţului la gaze la nivelul de 285 de dolari pe mia de metri cubi, a încetat ieri să mai pompeze gaze ruseşti în depozitele sale subterane. Ucraina nu este de acord cu preţul de 485 de dolari pe mia de metri cubi, stabilit la 1 aprilie de către Gazprom. Autorităţile ucrainene speră încă să negocieze cu Moscova revenirea la vechiul preţ. Partea ucraineană datorează Gazprom pentru importurile din luna martie mai mult de 550 de milioane de dolari. Ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, a avertizat Rusia că ţara sa va începe să-şi ramburseze datoria abia după ce se ajunge la un acord cu privire la costul gazelor naturale importate din Rusia.

Guvernul rus a luat în discuţie, la reuniunea de ieri convocată de preşedintele Putin, suspendarea livrărilor de gaze către Ucraina. Este posibil ca furnizarea de gaze ruseşti către Ucraina să nu fie suspendată brusc: Gazprom ar putea să ceară societăţii Naftogaz Ukrainî ca de la 1 mai să înceapă să plătească înainte de livrarea propriu-zisă a gazelor. Concernul rus dispune de o astfel de oportunitate întrucât Naftogaz nu a plătit la timp importurile de gaze pentru luna martie, iar datoria totală a Ucrainei la gaze a crescut la 2,2 miliarde de dolari.

GRUP DE SPRIJIN Comisia Europeană va crea „un grup de susţinere” pentru Ucraina, care va putea fi extins şi la R. Moldova, cu scopul de a coordona eforturile financiare ale statelor membre, donatorilor externi şi ale FMI. „Grupul de susţinere”, a cărui creare urma să fie anunţată oficial ieri, va fi coordonat de comisarul european pentru Extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule. Acesta trebuie să identifice şi să coordoneze cu autorităţile ucrainene ajutorul de care au nevoie pentru a stabiliza economia şi situaţia politică. Comisia Europeană a prezentat, în martie, un plan de ajutor masiv în favoarea Ucrainei, în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, donaţii şi avantaje comerciale. De asemenea, a oferit oficialilor de la Kiev reduceri importante la taxele vamale, într-o sumă totală de aproximativ 500 de milioane de euro pe un an. FMI a anunţat un ajutor cuprins între 14 şi 18 miliarde de dolari, a cărui plată va depinde totuşi de adoptarea unor măsuri, în special de majorarea preţului la gaze naturale şi îngheţarea salariilor din sistemul bugetar. Lucrările „Grupului de susţinere” ar putea fi extinse la Georgia şi R. Moldova, alte două foste republici sovietice care urmează să semneze, în viitorul apropiat, un acord de asociere cu UE.

EFORTURI ÎN ZADAR Secretarul de Stat american, John Kerry, a acuzat, marţi, agenţi ruşi şi forţe speciale de escaladarea tensiunilor separatiste în sud-estul Ucrainei, afirmând că autorităţile de la Moscova ar putea încerca să pregătească o intervenţie militară precum cea din Crimeea. Rusia a respins ca „nefondate” îngrijorările anunţate de oficialii de la Kiev şi din Occident în ceea ce priveşte prezenţa trupelor sale la graniţa cu Ucraina, spunând că acestea nu reprezintă nicio ameninţare, dar a acuzat SUA de alimentarea tensiunii în regiune. Totodată, ieri, preşedintele Putin le-a cerut autorităţilor de la Kiev să „nu comită ceva ireparabil” în Ucraina, exprimându-şi speranţa că eforturile diplomatice vor avea „rezultat pozitiv”. În acelaşi timp, Rusia a a refuzat să participe la o reuniune a Consiliului Permanent al Forumului OSCE cu privire la situaţia de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, convocată pentru această săptămână la Viena, deoarece apreciază desfăşurarea acesteia ca inoportună. SUA a exprimat scepticism, însă, în legătură cu eventualele rezultate ale reuniunii între reprezentanţii SUA, Rusiei, Ucrainei şi UE.

Rusia se jură că nu desfăşoară la graniţa cu Ucraina o activitate neobişnuită şi neplanificată în plan militar, în schimb SUA şi alte ţări NATO şi-au anunţat planuri de a creşte forţele armate în Europa de Est, sub pretextul evenimentelor din Ucraina, se afirmă în comunicatul MAE rus. Diplomaţia rusă declară că SUA şi Ucraina duc „o campanie antirusă” în cadrul OSCE şi se fac responsabile de tensiunile în creştere în estul Ucrainei, unde autorităţile de la Kiev încearcă să reprime manifestaţiile simpatizanţilor pro-ruşi.

NATO acuză Rusia că a masat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina după anexarea Crimeei la teritoriul său. La rândul său, cancelarul german a apreciat ieri că Rusia nu întreprinde măsurile necesare pentru a detensiona situaţia de criză. „Din păcate, în multe privinţe nu ne este clar că Rusia ar contribui la o detensionare a situaţiei”, a declarat Angela Merkel într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului de la Berlin. „UE trebuie să-şi regândească în totalitate relaţiile cu Rusia, după ceea ce s-a întâmplat în Crimeea”, a declarat, la Viena, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Într-un discurs susţinut la Asociaţia austriacă pentru politică externă, Van Rompuy a evidenţiat două obiective principale pe care Europa unită încearcă să le rezolve, în prezent, cu partenerii americani: reducerea dependenţei de gazele ruseşti şi încheierea unui acord transatlantic privind comerţul liber şi investiţiile. Şi preşedintele francez, François Hollande, a îndemnat la evitarea „oricăror acţiuni, directe sau indirecte, susceptibile că ar alimenta tensiunile din Ucraina”. În cursul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, preşedintele Hollande şi-a exprimat preocuparea în legătură cu situaţia actuală.