La referendumul din 17 septembrie nu vor participa observatori din partea organismelor internaţionale, iar Statele Unite, Uniunea Europeană, Ucraina şi Republica Moldova au declarat ca nu recunosc legalitatea referendumului. Ministrul adjunct rus al Afacerilor Externe declara recent că rezultatele referendumului nu vor putea fi neglijate în procesul de reglementare a conflictului, iar reprezentantul Kremlinului, Serghei Prihodiko, a afirmat că recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene este o întrebare pentru comunitatea internaţională, mai mult decît pentru Rusia. Camera Inferioară a Parlamentului de la Moscova a anunţat, luni, că va trimite observatori în localităţile transnistrene la referendum.

Ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, Iurie Lutenko, aflat într-o vizită de lucru la Chişinău, a reiterat că ţara sa nu va recunoaşte referendumul transnistrean şi nu va trimite observatori pentru monitorizarea acestuia. Ministrul ucrainean a declarat în cadrul unei întîlniri cu premierul moldovean, Vasile Tarlev, că este îngrijorat de nivelul înalt al criminalităţii în regiunile din apropierea segmentului transnistrean al frontierei. Acesta a confirmat şi susţinerea Ucrainei în ceea ce priveşte soluţionarea acestei probleme. Premierul Tarlev a remarcat la rîndul său că dialogul stabilit în ultimii ani cu conducerea Ucrainei a permis identificarea unor perspective noi de colaborare. Oficialul de la Kiev a avut o întrevedere şi cu omologul său moldovean, Gheorghe Papuc, la sfîrşitul căreia a fost semnată o declaraţie de colaborare pentru combaterea infracţionalităţii între cele două state.

Republica Moldova se bucură şi de sprijin de peste ocean. Una dintre cheile succesului pentru stabilitatea democratică şi durabilă a Republicii Moldova o constituie rezolvarea diferendulului transnistrean, a afirmat însuşi preşedintele Bush, în cursul unei întrevederi cu noul ambasador moldovean la Washington. Întîlnirea a avut loc cu ocazia înmînării scrisorilor de acreditare ale ambasadorului Nicolae Chirtoacă. Preşedintele american, care a afirmat că relaţiile dintre Washington şi Chişinău sînt excelente, şi-a exprimat aprecierea faţă de paşii făcuţi în ultimii trei ani de Republica Moldova în ceea ce priveşte reformele politice şi economice şi consolidarea democraţiei. Acesta a reconfirmat hotărîrea Statelor Unite de a continua să participe la negocieri şi a contribui la soluţionarea durabilă a problemei transnistrene, pe baza principiilor respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Pe de altă parte, Organizaţia Naţiunilor Unite a respins, pentru a doua oară, propunerea GUAM de discutare, în sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, a problemei conflictelor îngheţate din Republica Moldova, Gruzia şi Azerbaidjan. Rusia s-a opus includerii acestui subiect pe ordinea de zi. Statele membre GUAM au cerut Adunării Generale a Naţiunilor Unite includerea pe agenda celei de-a 61-a sesiuni a subiectului conflictelor îngheţate, precizînd că acestea afectează, de 15 ani, viaţa a peste 16 milioane de persoane şi pun în pericol pacea şi securitatea internaţională, ameninţînd şi suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state membre ale Organizaţiei.