Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord de principiu în dosarul gazelor, iar preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, a anunţat că ţara sa va începe de mîine plata datoriei către Gazprom. Preşedintele ucrainean s-a aflat, ieri, la Moscova, pentru o întrevedere specială cu omologul său rus, Vladimir Putin. Teoretic, întîlnirea a fost dedicată cooperării dintre cele două state, dar a fost dominată de dosarul datoriei Ucrainei în domeniul gazelor şi de dosarul NATO. Luni, primele discuţii dintre liderii celor două grupuri au eşuat, iar compania rusă de gaze Gazprom consimţise să amîne reducerea cu un sfert a aprovizionării cu gaze a Ucrainei cu cîteva ore, fixînd termenul-limită pentru marţi, la ora 18.00. Dacă nu era găsită nicio soluţie, Gazprom, care le cerea ucrainenilor să plătească datoria de 1,5 miliarde de dolari, intenţiona reducerea aprovizionării cu gaze a Ucrainei. Compania a promis că occidentalii nu vor fi afectaţi de criză.

Rusia şi Ucraina nu sînt pentru prima dată într-o astfel de situaţie. În ianuarie 2006, criza din domeniul gazelor a provocat o scurtă întrerupere a livrărilor spre Europa. Circa 80% din gazul rus consumat de UE trece prin Ucraina, iar 20% prin Belarus. Cel mai spinos punct al dosarului nu este însă datoria, ci dorinţa premierului ucrainean, Iulia Timoşenko, de a renegocia condiţiile livrării gazului. Premierul pro-occidental este aşteptat la Moscova, la 21 februarie. Ea a spus că vrea să crească preţul pentru tranzitul gazului prin Ucraina şi să renunţe la intermediarul RosUkrEnergo, care asigură totalitatea importurilor de gaze pentru Kiev. Această structură, controlată 50% de Gazprom şi 50% de doi oameni de afaceri ucraineni, a fost de multe ori acuzată de opacitate. Gazprom a spus însă că nu se pune problema modificării contractelor, atît timp cît datoria nu este plătită.