Armistițiile se țin lanț în Ucraina, la fel ca și victimele lor. Doi civili au fost răniţi în tiruri sporadice asupra unor poziţii ale armatei, în estul Ucrainei, în pofida armistiţiului fragil care a intrat în vigoare marţi, a anunţat, vineri, armata ucraineană. Rebelii au tras de şase ori, în 24 de ore, asupra unor poziţii ale armatei ucrainene, în punctele fierbinţi obişnuite în conflictul armat, ca de exemplu aeroportul de la Doneţk, satul vecin Piski sau oraşul Şceastea din regiunea rebelă vecină Lugansk. Persoane prezente în zonele în care au avut loc aceste tiruri au declarat vineri dimineaţa că tirurile erau mai puţin intense ca de obicei. La Doneţk, bastionul separatiştilor pro-ruşi, situaţia era calmă, vineri, ca în zilele dinaintea intrării în vigoare a armistiţiului de marţi, potrivit unor jurnalişti aflaţi la faţa locului.

Culmea, vineri, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a salutat ”o reală încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente, pentru prima oară în şapte luni”. Armistiţiul decretat marţi în estul Ucrainei, al patrulea în opt luni, părea ameninţat după două zile, armata anunţând joi că trei militari au fost ucişi şi opt răniţi în ultimele 24 de ore.

Ucraina, angajată într-un conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, intenţionează să recruteze 40.000 de militari în 2015 şi să-şi dubleze bugetul militar, a declarat, vineri, ministrul Apărării, Stepan Poltorak. După ce a renunţat la serviciul militar obligatoriu în octombrie 2013, Ucraina a revenit la acest sistem în mai, la două luni de la anexarea Crimeei de către Rusia şi în contextul luptei împotriva rebeliunii separatiste pro-ruse în estul ţării, susţinută militar de Rusia, potrivit Kievului. În 2013, Ucraina a recrutat cel puţin 25.000 de persoane. Ministrul a anunţat că bugetul alocat forţelor armate se va dubla în 2015 şi va atinge suma de 50 de miliarde de grivne (2,4 miliarde de euro). Poltorak a adăugat că numărul militarilor va creşte anul viitor la 250.000, faţă de 232.000, cât este în prezent, şi că vor fi create noi unităţi, inclusiv forţe însărcinate cu operaţiuni speciale. În 2013, forţele armate ucrainene numărau 130.000 de oameni. Conflictul armat din estul ţării s-a soldat cu peste 4.300 de morţi de la jumătatea lui aprilie, când a început, potrivit ONU.

STATUT... PRIVILEGIAT Senatul american a aprobat proiectul de lege pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014, prin care Ucraina, R. Moldova şi Georgia obţin statutul de aliat al SUA, fără să fie membre NATO, potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO). ”Ukraine Freedom Support Act S.2828 tocmai a fost adoptat cu unanimitate de Senat”, a anunţat Damon M. Wilson, un consilier pentru politică externă şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al SUA, un think tank cu activitate în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. El a adăugat că, pentru a deveni lege, proiectul trebuie adoptat şi de Camera Reprezentanţilor.

Proiectul legislativ a fost elaborat de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, democratul Robert Menendez, şi de republicanul Bob Corker. Legea prevede sancţiuni extinse în domeniile energetic, militar şi financiar contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei şi acordarea unei asistenţe armatei ucrainene şi refugiaţilor. Potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), textul autorizează acordarea în perioada 2015-2017 a unei asistenţe în valoare totală de 560 de milioane de dolari Ucrainei şi regiunii. În plus, statutul de aliat major non-NATO ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări. Agenția rusă de presă RIA Novosti scria că acest statut ar permite chiar transferul de muniţie cu uraniu sărăcit. În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de aliaţi non-NATO ai SUA: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.