Autorităţile ucrainene insistă pentru includerea în sfera de aplicare a noii Convenţii de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre a canalulului Bîstroe, dar România respinge această iniţiativă, ceea ce duce la blocarea procesului de revizuire a intrumentului juridic. Ministerul român de Externe a precizat că ambasadorul României la Kiev, Traian Laurenţiu Hristea, a făcut, la 16 iulie, o vizită de prezentare la noua conducere a Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina, având discuţii cu o delegaţie condusă de ministrul Konstiantin Efimenko. Vizita a avut loc la iniţiativa părţii române, iar cu această ocazie au fost discutate unele aspecte privind colaborarea bilaterală, cu accent pe proiectele de cooperare transfrontalieră în domeniul transporturilor. În cursul discuţiilor, partea română a subliniat necesitatea respectării cu bună-credinţă de către Ucraina a procedurilor de consultare şi cooperare prevăzute de Convenţia Espoo, precum şi a celorlalte convenţii internaţionale aplicabile în cazul proiectului canalului de navigaţie de mare adâncime realizat de Ucraina pe braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării. Ambasadorul Hristea a arătat că autorităţile ucrainene nu sunt îndreptăţite să efectueze lucrări suplimentare în cadrul proiectului, până la finalizarea procedurilor prevăzute de normele internaţionale.

În ceea ce priveşte chestiunea Convenţiei de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre, partea care a iniţiat procesul de revizuire a acestui instrument juridic a fost România - statul riveran pe teritoriul căruia se află cea mai întinsă porţiune a fluviului. Blocajul actual în care se află acest proces este datorat autorităţilor ucrainene, care insistă pentru includerea în sfera de aplicare a noii Convenţii a canalului Bîstroe, în prezent doar Canalul Sulina având statut de cale navigabilă internaţională, conform Convenţiei de la Belgrad. ”Propunerea este inacceptabilă pentru partea română, întrucât ar echivala cu omologarea juridică a unui proiect realizat cu încălcarea normelor şi standardelor internaţionale. Poziţia părţii române în această materie a fost comunicată părţii ucrainene. Partea română este deschisă oricăror variante de finalizare a procesului de revizuire a Convenţiei de la Belgrad care să respecte interesele tuturor statelor riverane, inclusiv ale României”, precizează MAE.

Referitor la preocupările exprimate recent de oficiali ucraineni privind presupuse acţiuni cu impact negativ asupra mediului ale părţii române în Delta Dunării, MAE reiterează că România respectă pe deplin obligaţiile de mediu cu privire la activităţile întreprinse pe teritoriul său. Problematica pretinselor activităţi ale României în Delta Dunării a fost analizată deja de Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo – organul competent să evalueze aplicarea acestei Convenţii – urmare a unei plângeri a Ucrainei împotriva României, depusă la 6 martie 2009. Comitetul de Implementare a concluzionat, în cadrul sesiunii din perioada 23-25 februarie 2010, că partea română nu a încălcat prevederile Convenţiei cu privire la niciuna din activităţile la care se făcea referire în sesizarea Ucrainei. România a notificat partea ucraineană, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo, cu privire la proiectele cu posibil impact transfrontalier asupra teritoriului ucrainean.