Nu este un lucru cu care se poate mândri cineva, dar, în politică, se fac adesea compromisuri pentru a ajunge undeva. În momentul în care UDMR a intrat la guvernare, oricine s-ar fi așteptat să fie un scop ascuns la mijloc. Și așa a fost. De la începutul colaborării, „minoritarii” au solicitat, direct sau indirect, tot felul de măsuri care să-i ajute să se impună mai mult în țara noastră. Iar când cererile nu le-au fost acceptate, ei au adoptat o atitudine de copil care-și ia jucăriile și pleacă. Mai nou, UDMR ia în calcul ieșirea de la guvernare pentru că Ministerul Afacerilor Externe a intervenit într-un proces de la Curtea Europeană de Justiție. Maghiarii din România au sesizat instanța internațională după ce Comisia Europeană a respins Inițiativa Cetățenească Europeană cu privire la protecția minorităților. Actul cerea aprobarea unor reglementări mai clare privind minoritățile și a fost respins pe motiv că nu este de competența UE adoptarea acestor reglementări. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a considerat decizia CE ca fiind una politică. Pentru că România, prin MAE, susține decizia Comisiei, Hunor a spus că ia în calcul ieșirea Uniunii de la guvernare, dar că va lua o decizie în acest sens numai după ce va discuta cu premierul Victor Ponta, săptămâna aceasta. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Titus Corlățean, susține că poziția României este o problemă de stat și nu poate fi negociată sau supusă compromisului politic.

ALT MĂR AL DISCORDIEI Colac peste pupăză, minoritarii maghiari mai au un motiv de supărare pe România. Asta pentru că țara noastră a respins solicitarea Ungariei de a deschide noi birouri consulare în Oradea și Târgu Mureș. Deși România a invocat principiul reciprocității și proporționalității, reprezentanții minorității maghiare consideră că acest motiv este „ridicol”, pentru că sunt mult mai mulți minoritari maghiari în România decât minoritari români în Ungaria. Dacă ar fi să gândim așa, am spune că ei au mai multe drepturi decât noi.