UDMR consideră că proclamarea independenţei Kosovo este o consecinţă firească a schimbărilor survenite în Europa Centrală şi în Balcanii de Vest: “Proclamarea independenţei Kosovo survine după o perioadă dureroasă, plină de suferinţe, care nici nu mai oferea altă soluţie pentru reglementarea situaţiei. Tocmai de aceea, UDMR consideră că ţările lumii trebuie să recunoască noul stat născut în acest fel. Nici ţara noastră, România, nu trebuie să amîne recunoaşterea Kosovo\". Într-un comunicat semnat de preşedintele UDMR, Marko Bela, şi preşedintele executiv, Kelemen Hunor, UDMR îşi exprimă speranţa \"că sîrbilor care trăiesc în minoritate în Kosovo li se vor asigura pe deplin drepturile individuale şi colective necesare pentru dăinuirea lor pe pămîntul natal\". În document se mai arată: ”Maghiarii din România urmăresc, în mod firesc, cu atenţie deosebită conflictele etnice din lume, şi am fost atenţi şi la istoria contemporană a fostei Iugoslavii. Învăţătura cea mai importantă a acestei istorii este că intoleranţa majorităţii, intoleranţa etnică, naţionalismul extremist pot incendia uşor o regiune întreagă\". Uniunea se pronunţă că \"pentru soluţionarea problemelor etnice trebuie căutate instrumentele politice paşnice\" şi salută \"participarea activă a UE în căutarea de soluţii pentru Kosovo\". În acelaşi timp, UDMR remarcă faptul că \"statele Europei au creat, în acest sens, un precedent, deoarece de acum înainte ele nu se mai pot deroba nici de reglementarea altor probleme etnice nesoluţionate\".