Nesimţirea guvernanţilor nu cunoaşte nicio limită, nici măcar pe cea a bunului simţ. După ce, în ultimii trei ani de când a venit la conducerea Ministerului Turismului Elena Udrea nu a ridicat nici măcar un deget pentru a ajuta staţiunile de pe litoralul românesc, ba dimpotrivă, a făcut tot posibilul pentru a denigra turismul de la malul mării, acum, ministrul se arată, brusc, preocupat şi mândru de soarta acestui sector. „Ca ministru al Turismului, sunt extrem de bucuroasă atunci când văd că structurile de cazare de pe litoral lucrează la capacitate maximă. Din acest punct de vedere, cred că 2011 este cel mai bun an de când mi-am început mandatul”, scrie Elena Udrea pe blogul său, insinuând că ar fi contribuit, cumva, la faptul că unităţile de cazare din staţiunile constănţene sunt pline. Mai mult, ea susţine că numărul de turişti de pe litoral a crescut ca urmare a „uşoarei creşteri economice de anul acesta”, stabilitatea financiară a românilor traducându-se prin mai mulţi bani cheltuiţi la mare în România. În condiţiile în care nicio campanie de promovare realizată de autorităţile centrale pentru destinaţiile turistice din România nu s-a adresat românilor, instituţia cheltuind, în schimb, sume imense pe spoturi publicitare transmise în străinătate şi care nu au avut niciun rezultat, este de neînţeles cum poate oficialul să se laude cu munca altora.

IMPLICARE LOCALĂ Adevăratul motiv pentru care, în acest moment, litoralul nu mai arată ca un sat părăsit, iar numărul turiştilor a ajuns la peste 180.000 weekend-ul trecut, îl constituie programele derulate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor pentru Turism (ANAT), în parteneriat cu Asociaţia Litoral - Delta Dunării (din care fac parte autorităţile locale, reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierii de pe litoral). „Faţă de anul trecut, am început sezonul cu o scădere de 40% a cererii pentru vacanţe pe litoral. La mijlocul verii am reuşit să ajungem la o scădere a cererii de 20%, după campania de promovare a litoralului dusă de ANAT şi Asociaţia Litoral şi după programele lansate, prin care turiştii beneficiau de anumite facilităţi”, a declarat preşedintele Asociaţiei Litoral, Corina Martin. Ea a amintit programul „Zile gratuite de vacanţă” prin care, mulţumită hotelierilor de pe litoral, turiştii au beneficiat de pachete de vacanţă care aveau incluse una sau două nopţi de cazare. De asemenea, majoritatea turiştilor care îşi petrec, în august, concediul pe litoral, au achiziţionat pachetul în lunile februarie-martie, în cadrul programului de înscrieri timpurii. „Asta a dus la creşterea cererilor pentru vacanţe pe litoral. Luând în considerare pachetele vândute la începutul anului, ne aşteptăm ca întreaga lună august să fie aglomerată. Dacă continuăm în acest ritm, estimăm o creştere cu 5% a numărului de turişti faţă de anul trecut”, a precizat Corina Martin.

ANOMALII Potrivit preşedintelul Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, pentru ca gradul de ocupare a tuturor staţiunilor de pe litoral să se menţină la nivelul lunii august, este nevoie de implicarea atât a hotelierilor cât şi a autorităţilor locale. „Hotelierii care până acum nu au făcut investiţii în afacerea lor trebuie să înţeleagă că turistul nu se mai lasă păcălit. Fără calitate nu poţi atrage turişti. De asemenea, degeaba investesc hotelierii, dacă infrastructura turistică nu există. Dacă autorităţile din sudul litoralului nu iau exemplul celor din Constanţa, atunci respectivele staţiuni vor fi şi peste 20 de ani la fel de goale”, a spus Nicolae Bucovală. În ceea ce priveşte proiectul de Lege a Turismului votat de Senat în forma propusă de ministerul de resort, care nu conţine amendamentele prezentate de Asociaţia Litoral, mai există o şansă ca acesta să fie salvat şi transformat într-o lege aplicabilă, care să nu îngroape turismul românesc: dezbaterile din comisiile Camerei Deputaţilor.

Una dintre anomaliile pe care proiectul actului normativ o conţine face referire la administrarea staţiunilor, potrivit Corinei Martin. Astfel, autorităţile locale din oraşul Mangalia, unde sunt 40.000 de locuitori, sunt nevoite să administreze şapte staţiuni turistice, în condiţiile în care bugetul primăriilor a fost redus şi nu se specifică o sursă de finanţare pentru întreţinerea acestora. „O altă anomalie este cea referitoare la obligaţia primăriilor de a asigura paza şi siguranţa turiştilor pe plajă, deşi acestea nu deţin plajele. Cum este posibil ca banii pentru exploatarea domeniilor respective să ajungă la un minister, iar obligaţiile să revină unei alte autorităţi?”, a întrebat, retoric, Corina Martin.