Cotidianul "The Sun" prezintă, în ediţia electronică de ieri, un articol privind amploarea comerţului sexual cu copii în Bucureşti, bazat pe experienţa unor jurnalişti care au călătorit în capitala României dîndu-se drept pedofili britanici. În periplul lor prin capitală, jurnaliştii britanici afirmă că au primit oferte "tentante", de genul trei băieţi cu vîrste cuprinse între zece şi 11 ani, pentru suma de 150 de euro, sau o tînără "peştoaică" de 14 ani, care le-a oferit pedofililor de ocazie o prostituată mai în vîrstă. Potrivit "The Sun", un număr tot mai mare de pedofili profită de lacunele legislative din sistemul britanic călătorind în ţări est-europene ca România, Bulgaria şi Cehia. Potrivit legislaţiei britanice, persoanele care au comis infracţiuni sexuale trebuie să aducă la cunoştinţa autorităţilor orice călătorie mai lungă de trei zile. O organizaţie britanică de apărare a drepturilor copiilor a cerut, la sfîrşitul săptămînii trecute, ca persoanele care au comis infracţiunea de pedofilie să fie obligate să-şi declare toate călătoriile în străinătate, indiferent de durata acestora. Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne a declarat că, în prezent, este analizată legea privind infracţiunile sexuale.

Pe lîngă această imagine a ţării noastre, arătată de “The Sun”, analistul britanic Tom Gallagher face, în pagina electronică a "Financial Times", cîteva comentarii deloc măgulitoare. El susţine că "UE a fost prea îngăduitoare în evaluarea pregătirii României pentru aderare, iar acest proces va avea loc în termenii elitei politice de la Bucureşti, care s-a dovedit mai isteaţă decît funcţionarii de la Bruxelles". Gallagher, profesor universitar şi autor a numeroase studii despre regiunea balcanică şi Europa de Est, critică în articolul intitulat "Europa îşi deschide porţile unei Românii care nu a realizat reforme" lipsa progreselor înregistrate de Bucureşti pe calea reformelor, dar şi "atitudinea incredibilă" a UE, care a preferat "să zgîrie, abia, la suprafaţă", în loc să adopte măsuri stricte. Gallagher subliniază în articolul său faptul că elita politică românească ştia că economia ţării este integrată în mare parte în UE şi că acele companii occidentale care controlează deja aproape toate băncile româneşti, ca şi industria alimentară şi cea energetică, vor face presiuni la Bruxelles pentru aderarea României în 2007. El recomandă, în încheiere, ca UE să monitorizeze îndeaproape reformele din România şi să evite aplicarea unei metodologii la fel de puţin restrictive în cazul celorlalte ţări din Balcani sau al Turciei.