Țările membre ale Uniunii Europene sunt de acord să înăsprească legislația cu privire la posesia de arme de foc, dar nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la interdicția armelor semi-automate precum puștile Kalașnikov, informează Reuters.

Măsurile fac parte dintr-un pachet legislativ menit să înăsprească regulile comunitare cu privire la achiziționarea și vânzarea armelor de foc care a fost pus elaborat după atacul de la redacția revistei umoristice franceze Charlie Hebdo din ianuarie 2015. Militanți islamiști au ucis în noiembrie 2016 130 de oameni în mai multe locații din Paris, printre care și teatrul Bataclan.

Noile reglementări au fost propuse în 2015, restricționează accesul civililor la arme de calibru mare și ușurează urmărirea armelor pentru a evita vânzarea lor pe piața neagră.

Însă din pricina opoziției venite din partea fabricanților europeni, Comisia Europeană nu a reușit să obțină susținerea tuturor statelor membre.

"Am luptat foarte mult pentru o înțelegere care să reducă riscul atacurilor armate în școli, tabere de vară și atacurilor teroriste cu arme de foc deținute legal", a spus președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker într-o declarație.

"Sigur mi-ar fi plăcut să putem merge mai departe", a mai adăugat el.

Legislația cu privire la controlul armelor este diferită în țările europene. Unele state au căutat să scutească diverse grupuri, precum cluburile de tir sau colecționarii, de taxe și permise pentru a vinde și a cumpăra.

Finlanda care are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia și are serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, s-a opus propunerii inițiale a CE pe motiv că nu și-ar mai fi putut permite să mențină cluburile de rezerviști voluntari.

Însă țara nordică a fost de acord marți cu schimbările legislative, iar ministrul de interne Paula Risikko s-a declarat mulțumită de rezultat.