STANDARDE REALISTE Germania a reuşit să îşi convingă partenerii din UE să amâne adoptarea noilor limite pentru emisiile de CO2 produse de maşini. Miniştrii Mediului din cele 27 de state membre au fost de acord să revizuiască acordul la care se ajunsese în luna iulie, care limita emisiile de CO2 la 95 de grame pe kilometru parcurs de maşină. După această amânare, acordul va intra în vigoare în 2020. Specialiştii germani au avertizat de la început că nivelul de 95 de grame pe kilometru nu va putea fi atins decât în 2024, când progresul tehnic va ajuta la limitarea poluării produse de automobile.

Victoria Germaniei vine însă odată cu publicarea unui raport îngrijorător efectuat de Agenţia Europeană de Mediu (EEA). Circa 90% dintre orăşenii europeni sunt expuşi la poluare cu particule şi o concentraţie de ozon care depăşesc nivelurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). ”Mari părţi din populaţie nu locuiesc într-un mediu sănătos. Europa trebuie să dea dovadă de ambiţie şi să meargă mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare şi care este mai puţin strictă decât recomandările OMS”, a declarat directorul executiv al EEA, Hans Bruyninckx.

PREŢUL PLĂTIT DE SĂNĂTATE Emisiile de particule PM10, al căror diametru este mai mic de zece microni, şi PM2,5 au scăzut cu 14%, respectiv 16% în UE, în perioada 2002-2011, indică raportul. Însă, în 2011, 33% dintre orăşenii din UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depăşite. Dacă se iau în considerare normele OMS, care nu au totuşi caracter obligatoriu, proporţia creşte la 88% din populaţia urbană. Particulele, din care cele mai fine pătrund profund în plămâni şi sânge, se află la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare. Particulele PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice, precum activităţile de construcţii, iar PM2,5 - în urma combustiei de lemn sau carburanţi. De altfel, 98% din populaţia urbană era expusă, încă din 2011, la concentraţii de ozon superioare celor recomandate de OMS. Ozonul rezultă din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale şi este iritant pentru căile respiratorii.

Şi un studiu european bazat pe 14 studii efectuate în 12 ţări, pe un eşantion de 74.000 de femei, arată că expunerea la poluare cu particule fine creşte semnificativ riscul de a naşte bebeluşi cu greutate scăzută sau cu perimetrul cranian mai mic, inclusiv la niveluri mai mici decât cele reglementate de directivele UE privind calitatea aerului. Greutatea scăzută a unui copil născut la termen, sub 2,5 kilograme după 37 de săptămâni de sarcină, este asociată cu probleme respiratorii în copilărie şi alte boli mai târziu în viaţă, precum diabetul, obezitatea sau problemele cardiace. UE a fixat un nivel de 25 de micrograme pe metru cub, în medie, pe an, pentru particulele fine, în timp ce OMS recomandă o limită de zece micrograme.

TAXĂ VERDE Chiar dacă este cel mai mare poluator din Europa, Germania face şi cele mai ample demersuri de a inova şi a limita tehnologia învechită. Principalii operatori de reţele electrice din Germania au anunţat că, anul viitor, taxa plătită de consumatori pentru sprijinirea dezvoltării energiilor regenerabile va fi majorată cu 18%, motivul fiind decizia autorităţilor de la Berlin de a renunţa la energia nucleară. Consumatorii vor contribui la dezvoltarea energiilor regenerabile cu 6,240 de euro cenţi pentru fiecare kilowat oră în 2014, faţă de 5,277 eurocenţi în acest an, au informat cei patru principali operatori germani, 50Hertz, Amprion, TenneT şi TransnetBW. În urma majorării, o gospodărie care va consuma 3.500 kWh va plăti mai mult cu 40 de euro pentru energia electrică provenită din surse regenerabile. În total, această taxă, botezată EEG, va genera o sumă totală de 23,6 miliarde de euro, în creştere faţă de suma de 20,4 miliarde de euro.

Această taxă este fixată prin lege în Germania, pentru sprijinirea energiilor verzi via preţuri garantate pentru operatorii de centrale eoliene, panouri solare etc., în condiţiile în care autorităţile de la Berlin au decis să închidă toate centralele nucleare până în 2022. Diferenţa dintre preţul garantat şi preţul de piaţă, mai mic, este suportată de facturile consumatorilor prin EEG. Cu toate acestea, atât valoarea taxei, cât şi modul său de repartizare, faptul că unele companii mari consumatoare de electricitate sunt scutite de la plata ei, fac obiectul unor critici aprinse în Germania. Fostul guvern a încercat să îngheţe creşterea taxei, însă nu a reuşit să adopte acest proiect în Parlament. Cancelarul Merkel, care a făcut din tranziţia la energiile regenerabile un punct important pe agenda sa, a anunţat că reducerea tarifelor la care statul cumpără energia verde va fi o prioritate în cel de al treilea mandat al său.