Miniştrii europeni de Externe au cerut, ieri, ”reforme democratice substanţiale, care să conducă la organizarea de alegeri libere şi corecte în Egipt”, care se confruntă cu o revoltă populară fără precedent. Într-o declaraţie adoptată în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, ei cer autorităţilor egiptene să se lanseze într-o tranziţie paşnică printr-un guvern de uniune care să conducă la un proces autentic de reforme democratice substanţiale. Acestea trebuie să conducă la alegeri libere şi corecte, precizează textul, care recunoaşte, de asemenea, ”aspiraţiile legitime şi suferinţele populaţiei egiptene”. Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a cerut regimului Mubarak să înceapă imediat un dialog cu opoziţia, pentru a permite realizarea de reforme reale şi pentru a răspunde aşteptărilor manifestanţilor.

Marş de un milion de persoane. Mişcarea de contestare din Egipt care cere plecarea preşedintelui Hosni Mubarak nu a renunţat la protestele de stradă şi a făcut apel, ieri, la organizarea unui marş de un milion de persoane, astăzi, la o săptămână de la începutul revoltei populare contra regimului aflat la putere de 30 de ani. S-a hotărât şi organizarea unei greve generale. Apelul la grevă a fost lansat iniţial duminică seara, de muncitori din oraşul Suez, unul dintre cele mai importante trei oraşe din ţară, alături de Cairo şi Alexandria, în care au avut loc manifestaţii şi proteste deosebit de violente, în care s-au instituit interdicţii de circulaţie. Traficul feroviar a fost suspendat în Egipt, a anunţat, ieri, televiziunea publică de la Cairo, după ce manifestanţii care cer înlăturarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak au făcut apel pentru organizarea unui marş la care să participe un milion de persoane.

Mesaj israelian confidenţial. Israelul a transmis un mesaj confidenţial SUA şi unor ţări europene, cerându-le să susţină stabilitatea regimului egiptean al lui Hosni Mubarak, a anunţat, ieri, cotidianul israelian ”Haaretz”. În acest mesaj, oficialii israelieni subliniază că ”este în interesul Occidentului şi întregului Orient Mijlociu să se menţină stabilitatea regimului din Egipt. Trebuie, în consecinţă, frânate criticile adresate în mod public preşedintelui Hosni Mubarak”. Postul israelian militar de radio a apreciat că această iniţiativă constituie o critică la adresa SUA şi UE, care nu mai susţin regimul preşedintelui Mubarak. ”Haaretz” a anunţat, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Externe a emis directive unui număr de circa zece ambasade-cheie, în SUA, Canada, China, Rusia şi mai multe ţări europene. Aceste directive cer ambasadorilor să sublinieze, în cadrul unor discuţii cu interlocutorii lor, importanţa stabilităţii Egiptului şi să transmită acest mesaj cât mai rapid posibil. Egiptul a încheiat, în 1979, un acord de pace cu Israelul, în schimbul retragerii, realizată în 1982, din toate teritoriile egiptene cucerite de armata israeliană în timpul Războiului din iunie 1967. Deşi această pace a fost considerată întotdeauna ”rece”, limitându-se la relaţii diplomatice, ea a rezistat celor două războaie din Liban (1982 şi 2006), celor două Intifade palestiniene (1987 şi 2000) şi blocajului procesului de pace între israelieni şi palestinieni. Autorităţile egiptene au închis, duminică, punctul de trecere spre Fâşia Gaza, în timp ce manifestaţiile în Egipt se propagau în zona frontierei şi după fuga în teritoriul palestinian a cinci activişti palestinieni evadaţi dintr-o închisoare din Cairo. Cei 1,5 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza urmăresc febril evenimentele din Egipt, temându-se că dificultăţile lor economice se vor agrava şi mai mult dacă frontiera va rămâne închisă mai mult timp.

Susţinerea armatei, o carte riscantă. Hosni Mubarak joacă totul pe cartea susţinerii armatei în faţa unei situaţii din ce în ce mai critice, mulţimea cerând fără încetare plecarea sa, iar Washingtonul făcând apel la o tranziţie paşnică. Numindu-l pe directorul serviciilor secrete în funcţia de vicepreşedinte şi pe un alt general, Ahmad Shafik, în postul de premier, Mubarak se orientează către militari, pentru a conferi o imagine de fermitate regimului său. Dar în pofida acestor nominalizări şi a apelului la armată pentru a restabili ordinea, revolta soldată cu cel puţin 125 de morţi şi mii de răniţi în mai puţin de o săptămână continuă. ”Mubarak este în impas. Singurii pe care mai poate conta sunt militarii”, apreciază Rabab al-Mahdi, politolog la Universitatea Americană din Cairo. Dar pariul nu este unul câştigat dinainte. Chiar dacă Suleiman este foarte apropiat de Mubarak, el este de multă vreme considerat un posibil pretendent la preşedinţie. Shafik este, la rândul său, apreciat în unele medii ale opoziţiei şi este considerat şi el un prezidenţiabil. Unele semne arată conflicte profunde în cadrul regimului. Televiziunea oficială egipteană a anunţat, ieri, formarea unui nou guvern în Egipt. Ministrul egiptean de Interne, Habib el-Adli, a fost înlocuit de generalul Mahmoud Wagdi. O altă schimbare este că Guvernul nu mai include nicio personalitate din mediul de afaceri, considerat apropiat fiului preşedintelui Hosni Mubarak, Gamal. Ministrul de Externe, Ahmed Abul Gheit, a fost reconfirmat în funcţie, la fel ca acela al Apărării, generalul Mohamed Hussein Tantawi.

Cetăţeni străini torturaţi, arestaţi sau evacuaţi. Un turist suedez afirmă că a fost arestat şi torturat patru zile de poliţia din Cairo, dar a reuşit să fugă atunci când manifestanţii au incendiat o clădire unde era deţinut, a anunţat, ieri, un cotidian suedez. ”Aproape m-au ucis. Singurul lucru pe care îl voiam era să îmi văd soţia şi familia înainte de a muri”, a povestit Aaed Nijim, un suedez de 22 de ani, pentru tabloidul ”Expressen”. Autorităţile suedeze au confirmat că au intrat în legătură cu un suedez care susţine că a fost în închisoare dar că nu pot confirma ce i s-a întâmplat. Aaed Nijim a explicat că se afla în vacanţă în Egipt şi că a fost arestat marţi, de doi poliţişti în civil, în timp ce fotografia o moschee, la periferia capitalei Cairo. Condus la postul de poliţie, el a fost bătut de mai mulţi poliţişti, iar unul dintre ei i-a spus că va rămâne în închisoare până la sfârşitul zilelor, dacă sună la ambasadă. ”M-au ameninţat că mă vor agresa sexual”, explică suedezul, afirmând că i s-au aplicat şocuri electrice pe organele genitale. Atunci când manifestanţii au incendiat clădirea, Nijim şi alţi prizonieri au putut să scape. Suedezul susţine că şi-a pierdut actele şi banii.

Şase jurnalişti de la canalul de limbă engleză al postului Al-Jazeera au fost arestaţi ieri, pentru scurt timp, la Cairo, a doua zi după ce activitatea postului de televiziune a fost suspendată în Egipt. La scurt timp după ce au fost reţinuţi, cei şase ziarişti au fost eliberaţi, însă echipamentul lor video a fost confiscat. Unul dintre colegii ziariştilor arestaţi a precizat că aceştia fuseseră reţinuţi la hotelul din Cairo unde sunt cazaţi. SUA au cerut eliberarea ziariştilor, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, exprimându-şi şi preocuparea în legătură cu interzicerea activităţii canalului Al-Jazeera în Egipt.

Concernele ruseşti Lukoil şi Movatek şi-au anunţat, ieri, decizia de a-şi aduce acasă angajaţii din Egipt. Lukoil a evacuat duminică, în Dubai, 15 angajaţi şi familiile lor, aceştia urmând să ajungă astăzi în Rusia. Grupul prevede, de asemenea, repatrierea directă a unui angajat care lucrează la exploatarea de lângă Hurghada. Producătorul de gaze naturale Novatek îşi va evacua şi el angajaţii din Egipt. Şi Ucraina a anunţat ieri că îşi evacuează personalul diplomatic din Egipt.

Declin economic. Criza politică din Egipt ar putea degenera într-o criză umanitară, dacă blocajul economic actual continuă, relatează ”New York Times”. În ultimele zile, containere transportate la bordul navelor au fost strânse în cel mai mare port din Egipt, potrivit unor angajatori şi şoferi de camioane. Reţelele de distribuţie funcţionează cu dificultate, Internetul este blocat începând de joi noaptea, iar majoritatea firmelor din Egipt şi-au întrerupt activitatea. ”O mare parte a sistemului de producţie este condus de Guvern, iar sistemul este blocat. Pe termen scurt - azi, mâine, în următoarele zile - am putea avea o problemă gravă cu lipsa alimentelor, apei şi combustibilului”, a afirmat Hoda Yussef, lector la Universitatea din Cairo şi economistă la Forumul Arab pentru Alternative, o organizaţie neguvernamentală independentă. Khaled M. Hanafy, un consilier economic la Federaţia Camerelor Comerţului din Egipt, a declarat că, deşi nu există date certe privind pierderile economice ale ţării, protestele au costat ţara miliarde de dolari.