De la 1 ianuarie, noul Cod Fiscal a adus în premieră taxa pentru prima înmatriculare, aplicabilă atît maşinilor noi, cît şi celor second-hand. Aplicată de stat ca o măsură antipoluare, taxa pentru prima înmatriculare este, în realitate, o măsură care urmăreşte avantajarea producătorilor autohtoni de automobile, precum şi a importatorilor de maşini noi. Importatorii de maşini second-hand acuză statul român că a introdus această măsură la presiunile importatorilor de automobile noi. Ei mai spun că premierul Călin Popescu Tăriceanu care importa autoturisme marca Citroen, pînă să ajungă în Guvern, avea şi calitatea de preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Locul lui la şefia APIA a fost luat de Brent Valmar, preşedinte şi la Porsche România, societate importatoare de Volkswagen, Skoda, Seat, Porsche şi Audi. Potrivit importatorilor de maşini la mîna a doua, discuţia pentru introducerea taxei s-a făcut într-o comisie comună a reprezentanţilor Ministerelor Mediului, Finanţelor şi APIA, ultima participînd la discuţiile pentru introducerea unei taxe în Codul Fiscal care să o avantajeze. La început i s-a spus taxă de mediu, dar nu respecta legislaţia europeană şi aşa s-a ajuns la „taxa specială” - pentru că aşa apare în Codul Fiscal. La o singură întîlnire a comisiei a fost invitat un importator second-hand, singurul care ar fi fost direct şi puternic afectat. După ce a contrazis taxa, acesta a fost „exmatriculat” din comisie. Atît ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, cît şi cel al Mediului, Sulfina Barbu, în calitate de membri PNL sînt subordonaţi de două ori, pe linie de guvern şi de partid, aşa că şi-au dat acordul să înlocuiască o taxă neeuropeană (accizele vamale) cu o alta care, chiar dacă se ascunde sub masca responsabilităţii faţă de mediu, tot nu este pe placul UE. Sulfina Barbu, cunoscută pentru măsurile distructive în cazul plajelor litorale, a afirmat că taxa este conformă cu cerinţele UE, deşi ori de cîte ori vrea să păcălească opinia publică declară că „aşa cere Europa”. Numai că Europa nu este de accord cu aceste măsuri, motiv pentru care Ungaria şi Polonia care au introdus şi ele imediat după integrare astfel de măsuri protecţioniste, sînt contestate de UE tocmai pentru aceste legi şi se pare chiar că vor primi o sancţiune. Pe de altă parte, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, s-a pronunţat la acea vreme în favoarea menţinerii taxelor pentru înmatricularea autovehiculelor second-hand, chiar dacă Comisia Europeana a criticat statele cu astfel de proceduri.

Comisia Europeană verifică legalitatea taxei

În opinia preşedintelui „Autovit”, Liviu Dobrin, taxa în cauză limitează dreptul de opţiune al cetăţeanului român, obligîndu-l să cumpere o maşină nouă şi, evident, mai scumpă, în detrimentul uneia second-hand. „Se vede foarte clar că nu este vorba de o taxă de protecţie a mediului, aşa cum s-a susţinut, ci că este vorba de o taxă de protecţie a importatorilor de maşini noi faţă de concurenţa pe care ar putea-o reprezenta un import masiv de autoturisme second-hand din ţărille UE. Se referă la protecţia doar a importatorilor şi nu a producătorilor interni, plătitori de taxă datorită dotării autoturismelor Logan cu Euro 3 şi nu Euro 4. E o taxă care a fost introdusă la presiunea APIA”, a afirmat Liviu Dobrin. Introducerea taxei pentru prima înmatriculare a fost puternic contestată încă de la început, aşa că Uniunea Eurpeană ne dă în judecată la Curtea Europeană din cauza acestei taxe pentru prima înmatriculare considerată a fi neconformă cu legislaţia comunitară în domeniu. În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie va hotărî că această taxă este una neeuropeană, atunci statul român va trebui să modifice legea. Mai mult, România, alături de Ungaria şi Polonia, ar putea primi chiar o amendă usturătoare, amendă pe care nu o vor plăti cei vinovaţi, ci toţi cetăţenii României care alimentează bugetul de stat. Comisia Europeană a început, ieri, o investigaţie internă privind legalitatea introducerii de către România a taxei de primă înmatriculare auto şi ar putea deschide în luna martie procedura pentru încălcarea Tratatului UE dacă legislaţia internă nu va fi modificată. „Autorităţile române au la dispoziţie cîteva luni pentru a schimba cadrul legislativ. În cazul în care legislaţia românească nu va fi modificată, Comisia se va adresa Curţii Europene de Justiţie, ceea ce ar fi foarte neplăcut pentru România”, a declarat Linda Vatenaite, jurist în cadrul Direcţiei de control pentru aplicarea legislaţiei europene din cadrul Comisiei Europene. O astfel de anchetă ar reprezenta publicitate negativă pentru România. Comisia Europeană a înaintat, separat, o acţiune la Curtea Europeană de Justiţie şi împotriva Finlandei, privind taxele de înmatriculare a automobilelor uzate, considerînd că taxa de înregistrare a maşinilor second-hand importate din alte state membre este discriminatorie.