Miniştrii europeni de Externe au extins, ieri, sancţiunile împotriva Iranului, din cauza programului său nuclear controversat, adăugând 180 de companii şi oficiali şi au înăsprit sancţiunile economice împotriva Siriei. Reuniţi la Bruxelles, miniştrii au convenit să continue sancţiunile puternice suplimentare împotriva unor noi sectoare, inclusiv cel al energiei. În prezent, UE a îngheţat deja activele a sute de companii iraniene şi aplică din iulie 2010 o interdicţie de noi investiţii în sectorul petrolier şi al gazelor. La nivel global, programul nuclear iranian a făcut deja obiectul a patru serii de măsuri economice şi financiare adoptate de ONU din 2007. Acestora li se adaugă sancţiunile adoptate separat de occidentali, care merg chiar mai departe de cele ale ONU. Noul set de sancţiuni decis ieri de UE este o urmare a raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care confirmă suspiciunile occidentalilor că Iranul a lucrat la fabricarea unei arme atomice.

Pe de altă parte, miniştrii europeni de Externe au decis înăsprirea sancţiunilor economice împotriva Siriei, având ca ţintă principală sectorul finanţelor, al petrolului şi gazelor. În cadrul acestei a zecea serii de sancţiuni, UE a decis să adauge 11 companii şi 12 persoane pe lista sancţiunilor. Obiectivul este de a întrerupe accesul la finanţarea regimului. Măsurile prevăd în special interdicţia de a exporta către Siria echipamente destinate industriei petrolului şi gazelor sau programe care să permită supravegherea comunicaţiilor pe Internet şi prin telefon.

ATAC EXCLUS Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a exclus, ”în acest moment”, un atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, într-un interviu acordat ieri postului public de radio. ”Nu vom acţiona în prezent. Nu trebuie declanşat un război atunci când nu este necesar. Poziţia nu s-a schimbat în privinţa a trei puncte: un Iran nuclear este inacceptabil, noi suntem hotărâţi să împiedicăm acest lucru şi toate opţiunile sunt pe masă”, a avertizat însă Barak. În legătură cu repercusiunile unui eventual conflict armat cu Iranul, în cazul unui atac israelian, Barak a declarat: ”Un război nu este un picnic, dar dacă Israelul este obligat să acţioneze, noi nu vom avea 50.000, 5.000 şi nici chiar 500 de morţi, cu condiţia ca oamenii să rămână în casele lor”. Barak a amintit că cele 40 de rachete convenţionale lansate către Israel din Irak, în timpul Războiului din Golf din 1991, au provocat moartea unei singure persoane. Întrebat despre eventualele divergenţe cu SUA cu privire la tactica ce ar trebui adoptată faţă de Iran, Barak a răspuns: ”Trebuie să ştiţi că Israelul este suveran. Guvernul, armata şi serviciile de securitate sunt singurele responsabile de securitatea noastră şi de existenţa Israelului”. Ministrul Apărării, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu, a salutat incidentele şi exploziile produse la instalaţiile iraniene: ”Tot ceea ce întârzie programul nuclear iranian, fie că vine din cer sau se produce prin alte mijloace, este binevenit”.

SFIDARE Autorităţile iraniene au eliberat, miercuri, 11 atacatori ai fostei ambasade a Marii Britanii, arestaţi cu o zi înainte, a anunţat, ieri, agenţia Fars, în timp ce preşedintele Parlamentului a denunţat, din nou, ”atitudinea insuportabilă a Londrei faţă de Teheran”. Reşedinţa din Golhak, aflată sub statut diplomatic, a fost atacată şi jefuită marţi, în acelaşi timp cu cancelaria situată în centrul capitalei, de manifestanţi prezentaţi oficial drept studenţi basij (miliţiile islamiste). Acest grup necunoscut până în prezent şi denumit Colectivul de protest în faţa cuibului de complot al bătrânului vulpoi, nume dat de iranieni Marii Britanii, pretinde că îi este subordonat ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a anunţat că mai multe persoane au fost rănite sau arestate în cursul intervenţiei tardive a forţelor de ordine pentru eliberarea sediilor ocupate.

ANCHETĂ ÎN GERMANIA Parchetul federal german a anunţat ieri că a deschis o anchetă asupra unor posibile proiecte de atentate iraniene împotriva armatei americane pe teritoriul german, în cazul în care SUA ar lansa un atac împotriva Iranului. Şeful poliţiei criminalistice germane, Joerg Ziercke, a subliniat că totuşi nu există un pericol imediat. Presa germană susţine că Parchetul federal va desfăşura investigaţii împotriva unui om de afaceri german suspectat de spionaj sau de sabotaj şi care ar fi în contact cu ambasada Iranului la Berlin. O percheziţie a fost desfăşurată în cadrul acestei proceduri, afirmă ”Bild”, procurorul general mulţumindu-se să afirme că ”au fost mobilizate mijloace operaţionale”.