Cele peste trei milioane de imigranţi aflaţi în Spania au determinat, în ultimii zece ani, o creştere medie de 2,6% a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, conform unui studiu citat de ediţia electronică de miercuri a cotidianului "The Financial Times". Studiul, efectuat de banca de economii a Cataloniei şi de Universitatea Autonomă din Barcelona, reaprinde controversele legate de propunerea de acordare a dreptului de vot la alegerile municipale pentru cei circa 900.000 de imigranţi din zonă. Studiul susţine că, în lipsa celor 3,2 milioane de imigranţi din Spania, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ar fi scăzut cu circa 0,6% pe an, iar valoarea acestuia în multe state europene, incluzînd Marea Britanie, Germania şi Suedia, s-ar fi redus în ultimii zece ani.

Partidul Socialist, aflat la guvernare şi două partide minoritare de stînga au iniţiat un proiect de lege ce prevede acordarea dreptului de vot la alegerile municipale de anul viitor pentru rezidenţii spanioli care nu sînt cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de vot ar urma să fie acordat pe bază de reciprocitate cetăţenilor acelor ţări care iau măsuri similare pentru spaniolii de pe teritoriile lor. În Catalonia, regiune care a obţinut o autonomie extinsă faţă de Madrid, iniţiativa a dat naştere la o serie de întrebări privind identitatea naţională şi integrarea. Naţionaliştii cataloni au sugerat ca imigranţii să fie supuşi unor teste de limbă şi civilizaţie catalonă.

Aceeaşi controversă legată de fluxul imigranţilor preocupă opinia publică şi în Marea Britanie. Numărul record de imigranţi care vin în Marea Britanie, în condiţiile nivelului înalt de emigrare a cetăţenilor britanici, schimbă componenţa naţiunii, a afirmat şeful Comisiei pentru Egalitate Rasială, Trevor Phillips. Tot mai mulţi tineri vin în Marea Britanie şi concurează pentru slujbe, iar un număr tot mai mare de nou-veniţi îşi înfiinţează propriile instituţii, inclusiv biserici sau publicaţii. În plus, numărul mare de britanici ce părăsesc ţara influenţează structura populaţiei. Şeful Comisiei pentru Egalitate Rasială a respins însă ideea întocmirii profilelor pasagerilor pe criterii rasiale sau religioase, pentru identificarea potenţialilor terorişti, argumentînd că "musulmanii şi creştinii nu pot fi deosebiţi după aspectul fizic".

Această idee este însă susţinută de americani, tot mai vigilenţi şi speriaţi de posibilitatea repetării unor atentate de amploarea celor de la 11 septembrie.