Guvernele din UE şi-au afişat, luni, susţinerea faţă de închiderea Guantanamo şi dorinţa de a-l ajuta pe Barack Obama în această misiune, din motive umanitare, dar puţine ţări se declară deja dispuse să primească prizonieri. Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de Externe din UE au dezbătut, pentru prima dată, luni, la un dejun, eventualitatea primirii unora dintre cei 245 prizonieri de la Guantanamo. Nicio decizie nu a fost aşteptată pentru luni, pentru că americanii nu au formulat încă o cerere oficială. Miniştrii au repetat, de fapt, că salută închiderea anunţată a Guantanamo, într-un an, închisoarea fiind pentru ei ”un simbol al derivelor luptei antiterorism a administraţiei Bush”.

”Mai întîi trebuie să vedem ce vor cere americanii şi apoi vom vedea ce vom decide”, a spus ministrul ceh Karel Schwarzenberg, a cărui ţară asigură preşedinţia UE. El a reamintit că pe acest gen de chestiuni juridice va ţine de fiecare guvern în parte să ia o decizie. Mai multe state, printre care Franţa, au subliniat necesitatea coordonării între guverne, cu atît mai mult cu cît orice prizonier primit în Europa ar putea ajunge, la un moment dat, să circule în spaţiul Schengen, fără controale la frontiere. O misiune a UE, incluzînd preşedinţia cehă, comisarul euroepan pentru Justiţie, Jacques Barrot şi cordonatorul antiterorism Gilles de Kerchove, se va duce în SUA, săptămînile următoare, pentru a discuta această chestiune, au spus diplomaţi europeni. Pînă atunci, mai multe ţări au spus deja că nu sînt dispuse să primească prizonieri, cum ar fi Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda. Şi Guvernul german este divizat. Ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a spus totuşi luni că este o chestiune de credibiltate pentru europeni, care au cerut cu insistenţă închiderea Guantanamo. Alte state au lăsat o portiţă deschisă primirii de prizonieri pe motive umanitare, în cazul celor care nu sînt vizaţi de acuzaţii şi care nu se pot întoarce în ţara de origine, pentru că riscă persecuţii. Numărul acestora este estimat la circa 60. ”Trebuie să examinăm această chestiune din prisma drepturilor omului. Pentru oamenii care nu pot reveni în ţara lor, Europa trebuie să-şi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul finlandez, Alexander Stubb. El a mai spus că este vorba despre o chestiune politică pentru europeni, care trebuie să întindă o mînă noii administraţii americane. În aceste condiţii, mai multe ţări, ca Portugalia, Spania sau Franţa, au spus deja că au în vedere primirea unor prizonieri, ”de la caz la caz”. ”Cel puţin şase sau şapte state din UE sînt dispuse să primească prizonieri de la Guantanamo”, a spus ministrul portughez Luis Amado, iar ministrul britanic David Miliband a declarat că ţara sa şi-a adus deja o contribuţie substanţială, primind nouă cetăţeni şi trei rezidenţi britanici, la ieşirea lor de la Guantanamo.

În ceea ce priveşte România, potrivit cotidianului ”Le Figaro”, ”Polonia şi România, bănuite că au permis spionajului american să intrerogheze pe teritoriile lor presupuşi membri al-Qaida, se numără printre ţările cel mai puţin dispuse să primească prizonieri. Odată cu instalarea lui Obama la Casa Albă şi închiderea Guantanamo, un trecut stînjenitor pentru o parte a Europei ar putea ieşi la iveală la fel ca şi dosarele compromiţătoare ale preşedinţiei Bush”.