Comisia Europeană a cerut, marţi, SUA să îşi asume responsabilităţile în faţa crizei financiare mondiale, după respingerea de către Camera Reprezentanţilor a unui plan de salvare a băncilor. Purtătorul de cuvînt al Comisiei, Johannes Laitenberger, a precizat că “de acest plan depinde nu doar soarta companiilor americane, ci şi soarta restului lumii”. În pofida tuturor aşteptărilor, Camera Reprezentanţilor a respins, luni, cu 228 voturi contra şi 205 pentru, planul secretarului Trezoreriei, Henry Paulson, propus de preşedintele Bush, care prevede deblocarea a 700 de miliarde de dolari pentru a stabiliza sectorul financiar. Comisarul european pentru Comerţ, Peter Mandelson, declarase că membrii Camerei Reprezentanţilor au dat dovadă de iresponsabilitate respingînd planul. “Mi se pare şi-au pierdut raţiunea şi sper că în Europa nu vom vedea la politicieni şi parlamentari acelaşi gen de iresponsabilitate şi partizanat politic pe care le-am văzut la Washington”, a spus Mandelson într-un interviu acordat BBC. Acesta este de părere că sistemul bancar american nu va mai fi niciodată acelaşi după această criză. “Sistemul bancar american va trebui să se reinventeze. Va trebui să fie consolidat, să funcţioneze în alt mod, să funcţioneze cu mai multă responsabilitate şi cu mai puţine riscuri”, a apreciat oficialul de la Bruxelles.

Marţi, George W. Bush a discutat cu John McCain şi cu Barack Obama despre criza financiară, iar discuţiile au fost “foarte constructive”, a spus Casa Albă. Respingerea planului propus de Bush, care a avut un efect de şoc, a determinat prăbuşirea indicilor bursieri Dow Jones şi Nasdaq pînă la maxime istorice, avînd drept consecinţă adîncirea crizei financiare pe plan mondial. Preşedintele american a declarat marţi că economia americană depinde de o acţiune decisivă din partea Guvernului, de tipul planului de salvare a sectorului financiar, avertizînd că în caz contrar, consecinţele ar putea fi “dureroase şi de durată”. “Îi asigur pe cetăţenii noştri şi pe cetăţenii din întreaga lume că acesta nu este sfîrşitul procesului legislativ”, a declarat Bush după ce Camera Reprezentanţilor a respins în ajun planul administraţiei în valoare de 700 de miliarde de dolari.

În urma declaraţiilor de ieri ale preşedintelui Bush, bursa americană a reacţionat pozitiv, înregistrînd o creştere a principalilor indicatori, după ce luni se înregistrase o scădere de şapte procente, din cauza neaprobării planului propus de administraţia Bush.

Americanii se tem de ce e mai rău

Undele de şoc ale crizei din sectorul financiar se propagă peste tot în SUA, după dispariţia băncii Wachovia, luni, şi respingerea planului de salvare a băncilor, făcîndu-i pe oamenii de rînd să se teamă că ce e mai rău nu s-a întîmplat încă. Temerile populaţiei se accentuează în faţa crizei generate de spargerea bulei imobiliare, cea mai gravă de la Marea Depresiune din 1929. Pentru mulţi, căderea istorică a Bursei de la New York, luni seară şi blocarea planului de 700 de miliarde de dolari de salvare a băncilor în Camera Reprezentanţilor reflectă o lipsă de leadership atît pe Wall Street, cît şi la Washington. Unii spun că şi-au pierdut complet încrederea în sistemul financiar şi se întreabă ce instituţie mai poate fi considerată sigură în aceste vremuri tulburi.

“Ne întrebăm unde vom ajunge”, spune Robert Gluck, editor de imagine în vîrstă de 36 de ani, în timp ce se uită la CNN într-o cafenea de pe celebrul Sunset Boulevard, la Los Angeles. “Parcă totul merge din rău în mai rău şi ceea ce mă sperie este că parcă nimeni nu ştie ce trebuie făcut şi nici cînd se va termina totul”. Lisa Raynor, director de resurse umane în vîrstă de 32 de ani, povesteşte că ea şi soţul ei au privit consternaţi cum portofoliul lor la bursă scade de la zi la zi. “Portofoliul nostru a fost foarte afectat, dar nu ştim unde să ne transferăm banii. Este greu să mai ştii în cine poţi să ai încredere”. Marc der Kinderen, şef de investiţii într-o companie new-yorkeză, spune că “cel mai rău lucru din ceea ce se întîmplă este că nu mai există niciun fel de încredere în sistem, luat în ansamblu. Asta complică afacerile între companii: băncile reprezintă infrastructura finanţelor, sînt precum autostrăzile şi acum, toate rampele de acces la acest sistem rutier au fost suspendate”. Robert Lanese, frizer pensionar, crede că republicanii sînt de vină pentru ceea ce se întîmplă şi că falimentele vor continua. “Alte bănci vor da faliment, alţi oameni îşi vor pierde locurile de muncă şi va continua un timp, indiferent ce se va întîmpla mîine. Democraţii trebuie să facă curăţenie şi să facă reforme în sistemul financiar, în modul cum funcţionează economia. Sînt zile triste pentru pentru America”, spune el. Michael Chin, şeful unui restaurant din New York, crede că de vină sînt membrii Congresului, pentru că s-au opus acestui plan. “Ar fi trebuit să adopte această lege, pentru a a pune ulei pe roţile pieţei, altfel, toată lumea se va panica. Nu ştiu unde le sînt minţile. După părerea mea, este mai degrabă politică decît altceva, dar, la New York, haosul ăsta ne afectează direct”.

O lipsă acută de combustibil loveşte sud-estul SUA

O lipsă acută de combustibil se resimte puternic în sud-estul SUA, provocînd cozi imense la benzinării şi simbolizînd, pentru unii, teama cu privire la criza cea mai amplă din economie. Criza a început cu două săptămîni în urmă, în Atlanta, cel mai mare oraş din regiune, cînd rafinăriile din Golful Mexic au fost închise din cauza uraganelor Gustav şi Ike. Majoritatea benzinăriilor din Atlanta nu mai au combustibil. Astfel, conducătorii auto străbat oraşul în căutarea benzinei, în timp ce acul arată că rezervorul este aproape gol, dar cînd găsesc combustibil, acesta are un preţ mai mare de patru dolari pe galon. Traficul nu mai este aglomerat pe străzile şi autostrăzile oraşului, pentru că locuitorii îşi reduc deplasările. Criza a avut şi un impact psihologic, avînd în vedere că, asemenea multor oraşe americane, locuitorii Atlantei sînt dependenţi de maşini. În timp ce unii şoferi au declarat că lipsa combustibilului este un simplu inconvenient, alţii au recunoscut că, deşi criza este considerată o problemă de alimentare, nu pot să nu o pună pe seama problemelor actuale din economia americană.