Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieşire din spaţiul comunitar şi al riscurilor ca administraţia Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate, relatează Reuters. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană propune crearea unui fond de cinci miliarde de euro şi anularea reglementărilor care opreau investiţiile pentru apărare din bugetul comun al UE. ”Nu este vorba de o armată a UE, nici de suplimentarea bugetului militar în detrimentul securităţii sociale. Dar ameninţările s-au multiplicat şi trebuie să acţionăm”, a declarat Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Principala propunere se referă la crearea unui fond de investiţii pentru apărare, la care vor contribui ţările europene, pentru finanţarea unor programe de proiectare şi construire a elicopterelor şi dronelor militare. Fondul, care ar putea fi susţinut de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), ar urma să mobilizeze iniţial cinci miliarde de euro anual, a spus Katainen. În mod separat, Comisia Europeană, care administrează anual un buget de 150 de miliarde de euro, va începe să aloce fonduri pentru cercetarea militară. Ţinta este de 500 de milioane de euro anual, începând din 2021. Un plan-pilot de 90 de milioane de euro se va desfăşura începând din 2017. Miniştrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o... superputere. Pe fondul semnelor de întrebare referitoare la ideile de politică externă ale lui Donald Trump, miniştrii de Externe ai ţărilor UE au stabilit la jumătatea lunii noiembrie să consolideze rolul Europei pe plan mondial, în aşteptarea clarificării relaţiei transatlantice. ”Suntem într-o lume nesigură, iar situaţia nu a început cu alegerea domnului Trump”, declarat Jean-Marc Ayrault, ministrul de Externe al Franţei. ”Europa nu trebuie să aştepte deciziile altora, trebuie să îşi apere propriile interese, adică interesele europenilor şi să îşi reafirme rolul strategic la nivel mondial”, a subliniat el la jumătatea lunii noiembrie. Şeful diplomaţiei belgiene, Didier Reynders, a afirmat că ”victoria lui Donald Trump oferă UE posibilitatea de a merge mai departe. Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare şi securitate. UE trebuie să găsească modalităţi de a se face auzită în acţiunile de căutare a soluţiilor politice, trebuie să se asigure că nu vor fi conversaţii doar între Washington şi Moscova, ci UE trebuie să fie cu adevărat prezentă la masa discuţiilor”.

Germania pledează, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale UE, iniţiativă susţinută de Franţa, Italia şi Spania. Germania susţine dialogul între Statele Unite şi Rusia, dar Donald Trump nu trebuie să ignore acţiunile Rusiei în Crimeea şi în Alep, când va discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat recent Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. Oficialul german a atras atenţia că Alianţa Nord-Atlantică ar fi moartă, dacă unul dintre membri nu ar fi apărat de ceilalţi. La rândul său, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, au pledat ca UE şi NATO să aibă o poziţie unitară după alegerile din SUA. ”Trebuie să fim uniţi cu partenerii pentru a opune rezistenţă războaielor, conflictelor şi pentru a limita setea de putere a Rusiei. Germania va fi de partea Estoniei în privinţa securităţii ţărilor baltice”, a declarat Joachim Gauck în cursul unei întrevederi cu preşedintele eston, Kersti Kaljulaid. ”Europa are nevoie de voinţa politică necesară creşterii relevanţei în materie de securitate. Rezultatul alegerilor din SUA ar putea oferi un impuls suplimentar”, a adăugat Ursula von der Leyen. ”UE trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor NATO”, a propus recent Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franţa, Italia şi Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie şi SUA. În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale SUA şi Marii Britanii, von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităţilor militare europene trebuie să ţină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurenţă între UE şi NATO, ci ar trebui să colaboreze în mod complementar. Declaraţia ministrului german al Apărării se înscrie în cadrul unei serii de propuneri în sensul creării unei armate a UE. În contextul în care Marea Britanie a decis să părăsească UE, Franţa, Germania, Italia şi Spania pledează pentru o politică europeană în materie de apărare. Într-o scrisoare comună, cele patru ţări au argumentat că UE ar trebui să poată răspunde crizelor militare externe fără coordonarea SUA.