PE a început, ieri, dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Mării Negre. Documentul este parte a strategiei UE pentru regiunea Mării Negre, cu ajutorul căreia Bruxelles-ul speră să-şi consolideze poziţiile în regiune. Acest lucru irită Moscova, care vede, în respectiva strategie, o încercare de a-i leza interesele, cu atât mai mult cu cât liderii de la Bruxelles preferă să discute aceste probleme cu ţări din Parteneriatul Estic, din care Federaţia Rusă nu face parte. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate în timpul sesiunii de ieri a PE a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicolă din Marea Neagră. În UE se desfăşoară, în prezent, reforma politicii comune în domeniul pisciculturii (CFP), care prevede includerea Mării Negre în CFP. În ianuarie, la Bruxelles a fost adoptată strategia UE pentru regiunea Mării Negre, în care Marea Neagră, o mare importantă din punct de vedere strategic pentru UE, este proclamată ”parţial mare europeană internă şi geografic preponderent internă”. De asemenea, în document se vorbeşte despre necesitatea de propagare a actualelor practici şi norme legislative din UE asupra regiunii Mării Negre.

Raportul europarlamentarei bulgare descrie numeroasele probleme ale Mării Negre: ecologice (poluarea, sărăcirea florei şi faunei marine, penuria de studii ştiinţifice adecvate), economice (braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse ţări) şi legislative (contradicţiile dintre legislaţiile ţărilor din regiune). Documentul atenţionează asupra cooperării slab dezvoltate iar uneori total absente dintre ţările de la Marea Neagră, în domeniul piscicol şi alte domenii. Se propune ca aceste probleme să fie soluţionate prin adaptarea legilor ţărilor de la Marea Neagră, inclusiv ale Rusiei, la normele UE şi crearea unui organism consultativ care să monitorizeze îndeplinirea acestora. Ţările care ar urma să coordoneze această activitate ar trebui să fie, în opinia UE, România şi Bulgaria. Rusia are o atitudine precaută faţă de eforturile UE de a-şi consolida poziţiile în regiunea Mării Negre, mai ales după adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, între altele, planuri de promovare în regiune a principiilor democratice şi ale drepturilor omului, sprijinirea aderării ţărilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor în proiecte energetice cu UE - în primul rând Nabucco - şi necesitatea soluţionării problemei teritoriilor ocupate Abhazia şi Osetia de Sud. Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatală la Marea Neagră rămâne Organizaţia pentru Cooperare Economică de la Marea Neagră, OCEMN, din care fac parte 12 ţări din regiune iar UE deţine statutul de observator. Din partea OCEMN, în care rolul de lider este asumat de Rusia şi Turcia, către UE s-au făcut auzite, de nenumărate ori, propuneri privind o mai strânsă cooperare. Însă, până acum nu există un răspuns clar de la Bruxelles.