Liderii UE au hotărît vineri să dubleze fondul de criză pentru ţările din Europa de Est aflate în dificultate, la 50 de miliarde de euro şi să majoreze contribuţia la FMI cu 75 de miliarde de euro, pe fondul celei mai grave crize economice mondiale de după 1945. ”Ne-am armonizat acţiunile cu cuvintele, cu un mesaj de încredere şi de solidaritate faţă de Europa de Est”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, după un summit în care liderii europeni au strîns rîndurile înainte de reuniunea G20 din 2 aprilie, de la Londra. Concret, UE va dubla la 50 de miliarde de euro fondurile de urgenţă disponibile pentru ţările membre care întîmpină dificultăţi financiare.

Aceasta este a doua oară din luna decembrie cînd fondul de criză este dublat. Măsura este o modalitate de a pune capăt criticilor. Ungaria s-a plîns de lipsa de solidaritate a ţărilor din Europa de Vest, avertizînd cu formarea unei noi Cortine de Fier pe continent, la 20 de ani de la căderea comunismului. ”Dacă este nevoie să ajutăm o ţară care are nevoi deosebite, va fi posibil să o ajutăm”, a declarat premierul ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară asigură preşedinţia UE. Fondul, din care Ungaria a primit deja 6,5 miliarde euro şi Letonia 3,1 miliarde euro, este destinat sprijinirii statelor ce nu fac parte din Zona Euro şi care se confruntă cu probleme ale balanţei de plăţi. Aceste împrumuturi au făcut parte dintr-un pachet mai mare, sprijinit de Fondul Monetar Internaţional (FMI). În prezent, România negociază un astfel de împrumut, cu o valoare totală de 20 de miliarde de euro. Şi alte ţări membre UE din Europa de Est ar putea apela la fond, printre care Lituania. Numeroase ţări din estul continentului sînt afectate grav de criză, iar monezile lor s-au depreciat semnificativ, fragilizîndu-le sistemele financiare. Mai multe ţări, printre care Germania, s-au opus dublării fondului de criză, pentru a nu crea panică anunţînd astfel de sume.

Liderii europenii au decis şi să aloce încă 75 de miliarde de euro pentru a spori resursele Fondului Monetar Internaţional, permiţîndu-i astfel să acorde mai multe împrumuturi ţărilor aflate în dificultate, o modalitate indirectă tot de a sprijini Europa de Est, în condiţiile în care mai multe ţări din această regiune fac apel la FMI. Aportul european urmează să contribuie la dublarea resurselor totale ale Fondului, la 500 de miliarde de dolari. Această problemă se va afla în centrul discuţiilor de la summit-ul G20, din luna aprilie. SUA au sugerat recent un efort şi mai important, care să permită triplarea resurselor FMI. Această perspectivă pare, însă, puţin probabilă, în condiţiile în care Europa a trenat oricum o creştere a cheltuieilor în favoarea relansării mondiale. UE consideră că a făcut deja suficient şi a respins în mod clar apelurile Washingtonului în acest sens. ”În perspectiva summit-ului G20, ţările membre UE au pus deja la punct o foaie de drum. Liderii europeni intenţionează să obţină un rezultat ambiţios privind consolidarea reglementării financiare internaţionale”, a declarat şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, avertizînd implicit SUA, care sînt suspectate că vor să mulţumească numai cu reforme minime.

În ceea ce priveşte lupta împotriva paradisurilor fiscale, liderii UE s-au declarat satisfăcuţi de concesiile făcute recent de ţările europene care practică secretul bancar, precum Luxembourg sau Elveţia.