MAI PUŢINE MESERII După Spania, Franţa pune la rândul său restricţii noi pe piaţa muncii. Guvernul de la Paris a redus lista de meserii pentru care pot fi angajaţi imigranţi. Măsura îi afectează şi pe lucrătorii români. Cei care vor să plece în Franţa nu mai pot lucra, de acum încolo, în construcţii sau în sectorul informatic. Meseriile din aceste domenii au fost tăiate de pe lista locurilor de muncă pentru care se pot angaja imigranţi.

Deşi România este membru al UE, Franţa nu a liberalizat total accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. Reducerea listei de meserii pentru străini se înscrie în politica generală a Guvernului de scădere a fluxului de imigranţi, considerată o miza electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2012. Măsura vine la doar câteva zile de când Comisia Europeană a dat undă verde Spaniei să reintroducă obligativitatea permisului de muncă pentru români. Drumurile la muncă în Europa pentru români se îngustează aşadar. Vara aceasta, şi Olanda a modificat condiţiile în care românii pot lucra în Ţara Lalelelor. Autorităţile de la Haga au decis să-i trateze pe români şi pe bulgari ca pe orice imigranţi din afara UE şi să le acorde permise de muncă doar în condiţii exceptionale. Restricţii la angajarea muncitorilor români se află în vigoare şi în Austria, Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Elveţia, Malta. Conform Tratatului de Aderare, până în 2014 există o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru trebuie să liberalizeze gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii. Cu alte cuvinte, din 2014 vom putea munci oriunde în U E, fără nicio restricţie.

APLICĂRI ERONATE Restricţiile introduse de Spania din 22 iulie sunt aplicate eronat în unele cazuri, inclusiv românilor care au avut un loc de muncă în Spania, dar l-au pierdut înaintea acestei date şi vor acum să se angajeze din nou, susţine FADERE, o asociaţie a românilor din diaspora. Asociaţia ameninţă că dacă situaţia nu se va reglementa în următoarea săptămână, va da în judecată Ministerul spaniol al Muncii pentru aplicarea cu rea-voinţă a reglementărilor de restricţie. De când Spania a impus restricţii de muncă pentru români, în unele dintre Oficiile de Muncă spaniole românilor care au pierdut locul de muncă şi care au încercat să facă formalităţile de angajare li s-a recomandat să meargă la Poliţie şi să ceară un nou document de identitate (Certificat european) în care să scrie că nu mai au drept de muncă, informează Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE). Măsurile de restricţie pe piaţa spaniolă a muncii nu prevăd efecte retroactive, cetăţenii români care se află deja în Spania, cu loc de muncă sau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, nefiind afectaţi de aceste măsuri. Aceste măsuri restrictive se aplică exclusiv cetăţenilor români ce vor căuta un loc de muncă pe piaţa spaniolă ulterior datei de 22 iulie, dată la care s-a adoptat decizia, şi care nu aveau la acel moment deja un număr de securitate socială sau nu erau înscrişi în căutarea unui loc de muncă.

CRIZA DATORIILOR Nu numai Spania se află într-o situaţie dificilă. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a salutat în cursul unei convorbiri cu premierul italian, Silvio Berlusconi, măsurile de austeritate adoptate de Guvernul de la Roma, pe care le-a considerat cruciale pentru ansamblul zonei euro. Silvio Berlusconi a mai avut convorbiri cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care şi-au exprimat aprecierea. Noul plan de austeritate prevede economii de 45,5 miliarde euro în doi ani, în speranţa de a pune capăt atacurilor speculative împotriva Italiei, în contextul crizei datoriilor din zona euro.

Dacă situaţia din Italia pare stabilă, Grecia aruncă din nou UE în pragul disperării. Noul ajutor pentru Grecia, care ar urma să fie acordat în septembrie, ar putea fi amânat din cauza incapacităţii acestei ţări de a îndeplini condiţiile creditorilor. Grecia a adoptat un program de austeritate, dar încă nu a atins ţintele economice stabilite de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Datoria totală a ţării a ajuns la 490 de miliarde de dolari. Misiunea celor trei creditori ai Greciei urmează să ajungă la Atena pe 29 august, cu întârziere de o săptămână, iar emiterea de obligaţiuni guvernamentale va fi amânată până la sfârşitul lunii septembrie, pentru că investitorii privaţi nu sunt încă pregătiţi. Deficitul bugetar al Greciei a crescut cu 25% în primele şapte luni ale acestui an, până la 15,5 miliarde de euro. Şomajul a ajuns la un record de 16,6%, iar economia s-a contractat cu 6,9% în trimestrul al doilea. În ciuda continuării protestelor faţă de programul de austeritate, oficialii de la Atena vor să crească taxele şi să reducă cheltuielile pentru a economisi până în 2015 circa 33 de miliarde de dolari.

AL TREILEA RĂZBOI FINANCIAR AL LUMII După scăderea ratingului SUA, care a provocat mari fluctuaţii la bursele din întreaga lume, analistul financiar Max Keiser dă un semnal de alarmă cu privire la ceea ce numeşte „Al Treilea Război Mondial”. Investitorii sunt sceptici nu sunt convinşi că finanţele SUA sunt suficient de solide, iar în zona euro, liderii Franţei şi Germaniei se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a discuta problemele actuale. Analistul financiar susţine că băncile franceze vor avea probleme din cauza celor americane, care le atacă intenţionat. „Ratingul va scădea din nou. Face parte din noua eră de pe Wall Street”, a mai adăugat acesta. Specialistul crede că agenţiile de rating fac parte din acest complot ce are rolul de a destabiliza alte ţări. Este de părere că volatilitatea pieţelor financiare era un scop care trebuia atins, acest lucru întâmplându-se în prezent. Din astfel de situaţii, mulţi oameni de pe Wall Street şi din City de lka Londra se îmbogăţesc.

Măsurile de austeritate din SUA şi Europa îi afectează în principal pe oamenii de rând. Există temeri că măsurile luate pe aceste continente ar putea provoca un nou val de recesiune. În timp ce economiştii se contrazic pe tema posibilităţii intrăii economiei americane îtr-o altă criza, toată lumea este de acord într-o privinţă: o nouă recesiune ar fi mult mai dificilă decât prima şi ar fi mult mai greu să fie depăşită. În urma gravei recesiuni din 2008, nu mai există resurse pentru a face faţă unei alte prăuşri de acest gen. Din cauza vânzărilor masive care au avut loc pe burse în aceste zile, ce au condus la prăbuşrea indicilor bursieri din întreaga lume, Mark Zandi, economist-şef la Moody\'s Analytics, a revizuit în creştere riscul de a intra într-o nouă recesiune, de la 25 la 33%. Principalul motiv a fost imensa scădere a preţurilor acţiunilor, dar şi retrogradarea ratingului SUA de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor\'s. Chiar şi după creşterea indicelui Dow Jones, în urma anunţului făcut de Trezoreria americană privind păstrarea ratei dobânzii de politica monetară la un nivel foarte mic, cei mai importanţi indici bursieri americani au pierdut peste 11 procente din valoare, în ultimele 12 zile de tranzacţionare.

CEA MAI PRECARĂ SITUAŢIE Majoritatea guvernelor nu au cum să contracareze o nouă recesiune. Economia globală este mai vulnerabilă decât în 2007. De fapt, starea economică globală nu a mai fost atât de slabă de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. De exemplu, în SUA, cea mai mare putere economică, rata şomajului a ajuns la 9,1% faţă de 4,7% cât era în noiembrie 2007. În plus, din cauza faptului că mulţi americani au încetat să îşi mai caute o slujbă, numărul persoanelor cu un loc de muncă este la cel mai scăzut nivel din ultimii 28 de ani. Valoarea proprietăţilor imobiliare este în continuă scădere şi, în ciuda faptului că producţia şi-a revenit, industria este cu 18% sub nivelul dinainte de recesiune. Astfel, în cazul unei noi recesiuni, instrumentele de luptă ale guvernelor nu doar că sunt mult slăbite, dar nici nu ar funcţiona la fel de bine ca prima dată, au concluzionat analiştii.