Ţările UE au ajuns la un acord pentru limitarea, începând cu anul viitor, a bonusurilor pentru traderi şi directorii de bănci din Europa, aspru criticate în momentul declanşării crizei financiare, a anunţat, ieri, Parlamentul European. Acest acord prevede că traderii vor primi în viitor 60% din remuneraţia lor variabilă (bonus) imediat şi o parte substanţială, de cel puţin 40%, după o perioadă de cel puţin trei ani, se arată în textul de compromis. ”Parlamentul European este încrezător că acordul va fixa reguli dure şi eficiente, ce vor acoperi toate bonusurile acordate sau plătite, începând din 2011”, mai precizează comunicatul legislativului european.

Deocamdată, însă, un grup conservator care are legături strânse cu Guvernul israelian acuză UE că susţine organizaţii pentru drepturile omului, în scopul subminării democraţiei din Israel. Diplomaţi israelieni de la Bruxelles laudă ”activitatea investigativă” a organizaţiei Monitor, care susţine că oficialii europeni \"doresc să afecteze legitimitatea Israelului prin finanţarea unor organizaţii locale pentru apărarea drepturilor omului. Profesorul Gerald Steinberg, preşedintele organizaţiei Monitor, s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul unei iniţiative a reprezentanţei israeliene la UE. ”UE oferă fonduri publice unor mici grupuri de opoziţie în scopul manipulării procesului politic. Încălcând principiul conform căruia democraţiile nu pot interveni în procesul politic din alte democraţii, oficiali europeni responsabili de finanţarea organizaţiilor neguvernamentale încearcă să se folosească de un grup minoritar de israelieni pentru a impune publicului larg din Israel politici preferate de UE”, explică Steinberg. Profesorul a comparat suma de 15 milioane de euro, care ar fi fost acordată din 2006 unor organizaţii radicale precum B\'Tselem, Peace Now, Public Committee Against Torture in Israel, Mossawa şi Physicians for Human Rights Israel, cu cele 15 milioane de euro cheltuite anual de Israel pentru activităţi diplomatice. De asemenea, Steinberg a menţionat şi Amnesty International, Human Rights Watch şi Oxfam printre organizaţiile care au atitudine antiisraeliană.

Preşedinţia spaniolă a UE va fi ţinută minte prin politica externă confuză şi prin lipsa de vizibilitate a premierului spaniol, Jose Luis Zapatero. Decizia preşedintelui american, Barack Obama, în februarie, de a nu participa la summit-ul UE-SUA de la Madrid, care urma să fie prezentat ca una din realizările preşedinţiei spaniole a UE, l-a pus pe premierul spaniol într-o situaţie stânjenitoare, comentează EUObserver. Anularea unui summit UE în mai, la care urmau să participe lideri arabi şi israelieni, a fost o altă ocazie ratată pentru consolidarea poziţiei la nivel internaţional. Dar lipsa de vizibilitate a lui Zapatero a fost frapantă în privinţa unei probleme importante, care a dominat ultimele şase luni - criza economică a statelor din Zona Euro. Spania a cedat sarcinile pentru gestionarea acestei probleme preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, Franţei şi Germaniei. Cea mai importantă contribuţie a Spaniei a fost să se asigure că ”testele de stres” pentru băncile europene sunt făcute publice. Potrivit EUObserver, o interpretare ar fi că Zapatero a avut o abordare pasivă în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009 şi prin care Van Rompuy a devenit preşedintele Consiliului European, oferind Madridului sarcina dificilă de a gestiona perioada de tranziţie. O altă variantă este că s-a ascuns după Van Rompuy pentru a distrage atenţia de la prăbuşirea economiei Spaniei.