Decizia Austriei de săptămâna aceasta de a impune limitări drastice împrumuturilor pe care băncile sale le acordă în Europa Centrală şi de Est a scos clar în evidenţă potenţialul impact al crizei datoriilor suverane în zona euro, comentează Financial Times (FT). Pentru a-şi proteja ratingul de credit AAA, Viena a instruit Erste Bank, Raiffeisen Bank International şi Bank Austria (subsidiară a UniCredit), să-şi sporească rezervele de capital şi să limiteze împrumuturile transfrontaliere. Decizia a venit la doar câteva zile după ce UniCredit a anunţat o revizuire a extinselor sale planuri de afaceri din regiune, iar Commerzbank, în Germania, a spus că va restricţiona noi împrumuturi către Germania şi Polonia. Este cea mai dificilă perioadă pentru sistemul bancar din Europa Centrală şi de Est de la căderea comunismului, comentează FT. În cei 20 de ani, până în 2008, creditorii vest-europeni au ajuns să domine sectorul în majoritatea ţărilor, cu excepţia Rusiei. Odată cu intrarea în criză a zonei euro, mulţi creditori se retrag mai drastic decât au făcut-o în momentul în care a lovit criza din 2008-2009. Cele mai mari economii, în frunte cu Rusia şi Polonia, ar putea răspunde prin accelerarea dezvoltării unor resurse financiare interne. Altele ar putea căuta noi investitori, posibil din Rusia. Cele mai vulnerabile state vor trebui să lupte, totuşi, având principala lor sursă de finanţare externă redusă. Guvernatorul băncii centrale, Ewald Nowotny, este de părere că pieţele se tem de expunerea băncilor austriece la Europa Centrală şi de Est, iar potenţialele implicaţii pentru ratingul de creditare AAA al Austriei sunt \"mult exagerate\". \"Aş prefera să am o bancă austriacă ce finanţează o clădire în Praga decât să finanţeze o clădire în Costa Brava\", a explicat Nowotny. Ratingul AAA al Austriei este considerat vulnerabil din cauza expunerii celor mai mari trei bănci ale ţării la Europa Centrală şi de Est, totalizând peste 100% din PIB, precum şi la Italia.

Criza din zona euro dă acum târcoale ţărilor care au suferit deja de pe urma a trei ani de recesiune sau de creştere încetinită, scrie FT, care dă exemplul Ungariei, României, dar şi al Poloniei, în toate aceste ţări înregistrându-se deprecieri ale monedei naţionale. Lucrurile s-ar putea înrăutăţi, avertizează cotidianul. Acum trei ani, UE a putut investi timp şi bani în Europa Centrală şi de Est - conlucrând cu FMI pentru împrumuturi de salvare în şapte state şi încurajând băncile occidentale să rămână în regiune. Acum, numai Ucraina mai are un program exclusiv cu FMI. România şi Serbia au acorduri de tip precautionary, iar Ungaria a anunţat că vrea şi ea unul. Dar, cu UE care se luptă cu situaţii mai grave în zona euro, rămâne prea puţină energie care să fie alocată Estului, conchide FT.