TRANSPORT DECENT Autorităţile europene în domeniul aviaţiei au decis să permită folosirea unor aparate electronice în avioanele de linie, în toate fazele zborului, inclusiv la decolare şi la aterizare. “Este un pas important în procesul de extindere a libertăţii de folosire a aparatelor electronice la bordul avioanelor, fără a compromite securitatea”, a declarat directorul Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aeriană (AESA), Patrick Ky. La sfârşitul lunii noiembrie, AESA va publica o nouă directivă privind posibilitatea de a utiliza tablete, telefoane mobile şi alte tipuri de aparate în toate fazele zborului, cu condiţia, totuşi, ca aceste aparate să fie configurate în ”mod avion”. Noua directivă va fi aplicabilă imediat. Până în prezent, folosirea acestor aparate era permisă doar în unele faze, cu excepţia deplasării avionului pe pistă, decolării şi aterizării. Cu toate acestea, utilizarea unor aparate voluminoase, precum calculatoarele portabile, va rămâne interzisă în cele trei faze enumerate. Noua directivă se va aplica în toate avioanele operate de companiile europene.

Recent, şi Agenţia americană pentru Controlul Aviaţiei a anunţat o relaxare a regulilor similară în toate avioanele care zboară în SUA şi în străinătate. Aceasta va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

TESTE EXTREME Siguranţa aviaţiei este un subiect foarte sensibil, pentru care producătorii nu fac rabat nici la bani şi nici la imaginaţie. Companiile europene Airbus şi Easyjet au trecut cu succes un test prin care şi-au pus la încercare avioanele cu o tonă de cenuşă vulcanică similară celei care a acoperit cerul european după erupţia vulcanului islandez Eyjafjallajökull, în 2010. Testul a fost conceput pentru a verifica dacă sistemul de senzori AVOID, dezvoltat de Nicarnica Aviation, poate detecta de la distanţă cenuşa vulcanică suspendată în atmosferă.

Un prim aparat, un cargo militar A400M, a vărsat în atmosfera Golfului Vizcaya o tonă de cenuşă vulcanică islandeză de la vulcanul Eyjafjallajökull. Cenuşa a format un nor cu diametrul de 2,8 kilometri, vizibil la început cu ochiul liber. Un avion comercial A340-300, echipat cu senzori AVOID, a reuşit să detecteze de la o distanţă de 60 de kilometri cenuşa a cărei consistenţă este similară celei a prafului de talc. Cel de-al treilea aparat, un Diamond DA42 al Universităţii de ştiinţe aplicate din Düsseldorf, Germania, a avut sarcina de a lua mai multe mostre, în scopul verificării datelor culese de avionul comercial utilizat în cadrul testului.

Exploziile vulcanice din Islanda au loc, în medie, din cinci în cinci ani. Când vântul suflă dinspre nord-vest, cenuşa este transportată spre Europa, cum s-a întâmplat în cazul erupţiei vulcanului Eyjafjallajökull în 2010. Nu se poate şti când sau unde va avea loc următoarea erupţie, însă este sigur că se va produce. Experţii întreprinderilor participante la experiment încearcă să pună la punct sistemul de detecţie, pentru ca acesta să poată intra în dotarea avioanelor comerciale. Easyjet speră să poată începe echiparea flotei sale cu astfel de dispozitive la sfârşitul anului 2014.

INVESTIŢIE DE 135 DE MILIOANE DE DOLARI Primarul Londrei, Boris Johnson, se opune modernizării aeroportului Heathrow, dar propune construirea unuia nou, pe o insulă artificială, în estuarul râului Tamisa. Peste 70 de milioane de oameni aterizează sau decolează de pe Heathrow, aeroportul principal din capitala Regatului Unit, în fiecare an, ceea ce îl pune pe primul loc în topul celor mai aglomerate aeroporturi europene şi pe locul al treilea în topul celor mai aglomerate aeroporturi din lume, după cele din Atlanta, SUA, şi Beijing, China. Dacă se adună pasagerii de pe toate cele şase aeroporturi care deservesc capitala, Heathrow, Luton, Gatwick, Stansted şi Southend, Londra devine cel mai aglomerat oraş din lume din punct de vedere al traficului aerian, cu 135 de milioane de pasageri anual, cu peste 20 de milioane mai mult decât New York-ul, care ocupă poziţia secundă, cu cele şase aeroporturi ale sale. În condiţiile în care cele două piste de pe Heathrow funcţionează la 99% din capacitate, oficialii aeroportului, susţinuţi de şefii de la Gatwick şi Stansted, fac demersuri pentru ca autorităţile să le aprobe planurile de construcţie pentru cel puţin încă o pistă, pentru a face faţă volumului uriaş de pasageri.

Boris Johnson se opune vehement acestor cereri şi propune un proiect îndrăzneţ, de 47 de miliarde de lire sterline, circa 55 de miliarde de euro, pentru ridicarea unui nou aeroport pe o insulă artificială, în estuarul Tamisei. Planurile realizate de Testrad (Consorţiul pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Estuarului Tamisei) vor fi înainte Camerei Lorzilor. Propunerea vine la doi ani după ce arhitectul Norman Foster, susţinut de primarul Johnson, dorea construirea unui aeroport cu patru piste pe Tamisa, pe o insulă artificială, poreclită Insula Boris. Aeroportul din estuar este un proiect de suflet al lui Boris Johnson, care s-a opus vehement planurilor de modernizare de la Heathrow. Acesta a afirmat că un aeroport cu patru piste, atât de aproape de oraş, ar crea o poluare fonică inacceptabilă pentru populaţia Londrei, iar construirea unei singure piste în plus ar însemna ca aeroportul să fie depăşit încă de la inaugurare.

PĂSĂRILE CERULUI London Britannia Airport, aşa cum ar trebui să se numească noul proiect, ar avea şase piste şi ar crea locuri de muncă pentru 200.000 de persoane. Conform reprezentanţilor Testrad, construcţia ar dura şapte ani şi nu ar necesita demolarea niciunei locuinţe sau a vreunei clădiri industriale. Susţinătorii proiectului au o soluţie şi pentru vechiul aeroport Heathrow, care ar urma să fie convertit într-un nou cartier londonez. “În 1944, în timpul războiului, satul Heathrow din apropierea Londrei a fost rechiziţionat pentru un aeroport militar, o mare parte din vegetaţie şi din terenul arabil dispărând sub asfalt. Propunem relocarea şi reciclarea aeroportului într-un cartier nou, care va transforma acri întregi de beton într-o parte reală a oraşului, cu grădini, lacuri, parcuri, biodiversitate şi un peisaj plin de copaci, păsări şi animale sălbatice”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Testrad. Proiectul are însă şi numeroşi opozanţi, în primul rând grupări interesate de protecţia mediului. Printre cei care se opun construirii noului aeroport se află organizaţii ca Friends of the Earth, WWF şi Greenpeace, care atrag atenţia asupra ecosistemului din estuarul Tamisei. Şi Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor îl avertizează pe primarul Johnson că estuarul nu este o zonă moartă care aşteaptă să fie dezvoltată, ci e casa a numeroase specii de plante şi de animale, care nu pot să fie mutate sau recreate în alt loc. Un aeroport acolo ar fi periculos pentru pasageri, pentru că avioanele s-ar intersecta cu rutele păsărilor migratoare, ceea ce ar putea provoca accidente.

Închiderea aeroportului principal din Londra ar cauza desfiinţarea a 76.000 de locuri de muncă. Colin Matthews, director al aeroportului Heathrow, spunea în luna iulie că “Marea Britanie are deja unul dintre cele mai de succes aeroporturi din lume. Dezvoltarea şi modernizarea acestuia ne-ar pune pe primul loc în cursa mondială şi ar creşte afacerile britanice mai repede şi mai ieftin pentru contribuabili decât orice altă soluţie. Heathrow este mai bine amplasat pentru afaceri, pasageri şi locuri de muncă. De ce să construieşti un aeroport nou de la zero când poţi construi pe baza solidă care există la Heathrow acum?”