PRESIUNI ASUPRA CELOR BOGAȚI Miniştrii Afacerilor Externe ai statelor UE se reunesc astăzi în Luxemburg, pentru a discuta pe tema coordonării măsurilor de contracarare a epidemiei de Ebola. Miza este intensificarea coordonării acţiunilor la nivel european. ”Există sentimentul real că omenirea se află într-un moment crucial şi că trebuie să acţionăm acum”, a afirmat un diplomat, sub acoperirea anonimatului. Totodată, UE este supusă presiunilor internaţionale pentru a oferi fonduri suplimentare. Ebola a provocat moartea a cel puţin 4.555 de persoane dintre cele 9.216 cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi SUA), potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

În România continuă monitorizarea persoanelor revenite recent din Africa, dar Ministerul Sănătății a insistat că nu trebuie confundați cei monitorizați cu suspecții în cazul maladiei. În unele ţări, însă, psihoza este mult prea puternică, iar oamenii iau decizii neaşteptate. Un exemplu este cel al unui jurnalist american, de trei ori câştigător al Premiului Pulitzer, căruia i-a fost anulată prezenţa la o conferinţă din SUA fiindcă luna trecută a călătorit în Africa de Vest. Totodată, vasul de croazieră american la bordul căruia se afla o pasageră care a gestionat mostre cu Ebola a revenit ieri în SUA, autorităţile dând asigurări că este improbabil ca angajata medicală să aibă febră hemoragică. Nava de croazieră „Carnival Magic“ a revenit în portul Galveston, din statul Texas, după ce oficialii din Belize și Mexic au refuzat să o primească în porturile proprii pentru debarcarea femeii suspecte de Ebola. Femeia, care a gestionat mostre cu Ebola, nu reprezintă niciun risc, dat fiind că nu are simptome şi este în carantină. O mostră cu sânge i-a fost prelevată și transportată cu un elicopter de la bordul navei, fiind în prezent analizată la un laborator din Austin, Texas. Este însă cert că vacanța femeii și a altor 4.000 de pasageri ai vasului de croazieră a fost stricată. La bord se află şi peste 1.000 de membri ai echipajului.

ATITUDINI INADECVATE Tot despre psihoză este vorba și în cazul Spitalului Presbiterian din Dallas, unde a decedat primul pacient diagnosticat de Ebola şi unde două asistente au luat virusul, care a rămas aproape gol, pacienţii evitându-l. ”Spitalul pare a fi un oraş-fantomă. Oamenii nu mai vin nici măcar în apropierea clădirii”, a povestit Rachelle Cohorn, reprezentantul unei companii medicale, pentru postul TV ABC. Timpul mediu de aşteptare la cabinetele medicale din spital era până acum câteva săptămâni de 52 de minute, însă acum nu mai există deloc timp de aşteptare, a comunicat și Biroul de Presă al unităţii medicale. Preşedintele Obama i-a îndemnat pe cetăţenii americani să nu cedeze isteriei sau temerilor privind epidemia de Ebola. ”Noi toţi - cetăţeni, lideri politici, instituţii media - avem responsabilităţi. Este o boală gravă, dar nu trebuie să cedăm isteriei sau temerilor, pentru că astfel ne va fi mai greu să îi informăm pe oameni cu exactitate. Trebuie să ne lăsăm conduşi de ştiinţă. Trebuie să vedem realitatea”, a pledat liderul de la Casa Albă.

Realitatea este, însă, alta. Compania americană Frontier Airlines a contactat aproximativ 800 de pasageri care au efectuat curse cu un avion în care a fost o asistentă bolnavă de Ebola, cerându-le să ia legătura cu Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor (CDC). Asistenta Amber Vinson a zburat de la Dallas la Cleveland şi retur, pe 10, respectiv 13 octombrie. În plus, compania aeriană a scos din uz avionul respectiv.

O NOUĂ ȘANSĂ Despre supraviețuitorii Ebola se vorbește însă foarte puțin. Între 30% și 40% dintre oamenii care contractează virusul scapă cu viață, iar cei care supraviețuiesc, deși sănătoși, trebuie să se confrunte, în majoritatea cazurilor, cu stigmatul care însoțește această boală, fiind marginalizați de comunitățile în care trăiesc și, în unele cazuri, de propriile familii. Din acest motiv, posibilitatea de a ajuta alți bolnavi sau de a informa populația cu privire la acest virus s-a transformat pentru mulți dintre ei într-o nouă rațiune de a trăi. Unul dintre aceștia este Zayzay Mulba, care oferă ajutor psihosocial la un centru de tratament din Monrovia al organizației Medici fără Frontiere (MSF). Acesta a povestit că, în ziua în care i s-a spus că are Ebola, a plâns în neștire, pentru că până în acel moment nu credea că acest virus chiar există. La nouă zile după internarea sa în centru, a reușit să-și revină și a fost externat. Acum îi este clar că persoanele afectate de boală au o șansă de supraviețuire, dacă se prezintă la un centru de tratament. Din acest motiv, le povestește și altora prin ce-a trecut și le spune că „a avea Ebola nu echivalează cu o condamnare la moarte”.

La fel ca el, Salomé Karwah știe ce înseamnă să învingi Ebola. Tânăra s-a prezentat la centrul organizației Medici fără Frontiere din Monrovia, împreună cu mai mulți membri ai familiei sale. Părinții ei au murit din cauza virusului. „Ebola pare a fi o boală de pe altă planetă, provoacă atâta durere că o poți simți până în măduva oaselor”, spune tânăra. Deși și-a pierdut părinții, Salomé spune că este fericită că este în viață și crede că ea, sora ei, o nepoată și iubitul acesteia au supraviețuit pentru că ”Dumnezeu a vrut ca noi să trăim cu un scop”. În cazul ei, scopul este să poată ajuta alți bolnavi de Ebola.

”Oameni ca Salomé și Zayzay sunt de o importanță imensă”, recunoaște Louise Annaud, responsabilă cu comunicarea la MSF Elveția și care s-a deplasat de două ori în Guineea, după declararea epidemiei. ”Sunt foarte motivați și consideră că este aproape o datorie civică să se ocupe de alți bolnavi”, adaugă aceasta. Ei vorbesc cu bolnavii și cu rudele în centrele de tratament, îi ajută să mănânce și să bea și le redau cheful de viață. Supraviețuitorii joacă un rol-cheie în a face populația să conștientizeze faptul că există persoane care nu mor din cauza Ebola și care nu reprezintă un risc pentru ceilalți. La rândul său, reprezentantul operațiunilor MSF Spania în Africa de Vest și Sahel, Luis Encinas, insistă asupra importanței reinserției psihosociale a supraviețuitorilor. Luis Encinas a explicat că cei care reușesc să învingă virusul primesc un certificat și li se organizează o petrecere în comunitatea din care provin, punându-se accentul pe faptul că s-au vindecat. Scopul demersului, care include o îmbrățișare cu pacientul, este de a demonstra că nu mai este contagios, pentru a face mai ușoară integrarea în sânul familiei și al comunității. În plus, pacienții primesc haine, ustensile de gătit și așternuturi, dat fiind că tot ceea ce aveau cu ei în momentul în care au intrat în centrele de tratament, în multe cazuri singurele lor bunuri, a trebuit distrus.

Totodată, MSF a ajuns la un acord cu Programul Alimentar Mondial (PAM) pentru ca această agenție a ONU să ofere, timp de două luni, ajutor alimentar supraviețuitorilor, știut fiind faptul că unora li s-a cerut un preț mult mai mare la piață pentru un kilogram de orez, din cauză că vânzătorilor le este frică să nu se îmbolnăvească dacă intră în contact cu ei. O altă veste bună vine din Canada, care va livra OMS 800 de doze de vaccin, în speranţa că răspândirea virusului Ebola va fi limitată. Serul va fi distribuit în ţările africane afectate de febra hemoragică, dar nimeni nu poate garanta că va avea vreun efect. Între timp, pe cel mai mare aeroport din Paris au fost introduse controale medicale pentru pasagerii care vin din ţările afectate de febra hemoragică. Odată cu introducerea controalelor medicale pe aeroportul „Charles de Gaulle“, Franţa se alătură Marii Britanii, SUA şi Canadei. Ajutor vine și din partea liderului revoluționar Fidel Castro, în vârstă de 88 de ani. El a apreciat că această cooperare în combaterea maladiei Ebola ar avea loc în favoarea păcii mondiale. Cuba a trimis deja 165 de doctori și membri de personal medical în Sierra Leone și alți 300 urmează să plece în curând în Liberia și Guineea. În context, șefii de stat ai celor nouă țări membre ale Alianței Bolivariene pentru Popoarele Americii Noastre (ALBA) se vor reuni astăzi la Havana, pentru a se pregăti de eventuala apariție a virusului Ebola în regiune. Acest summit reprezintă prima inițiativă regională de acest tip în America Latină, care nu a fost afectată încă oficial de virusul febrei hemoragice. Totuși, continentul a înregistrat deja mai multe cazuri suspecte care s-au dovedit a fi negative, mai ales în Brazilia și Chile.