La cinci ani după atentatele de la 11 septembrie 2001, Uniunea Europeană este alături de Statele Unite, solidară cu supravieţuitorii acestei tragedii. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a asigurat administraţia de la Washington de deplina cooperare în combaterea terorismului. Răspunsul Uniunii Europene în urma atentatelor de la 11 septembrie a constat în intensificarea cooperării cu Statele Unite în lupta împotriva terorismului. Comisia Europeană a elaborat, în acest sens "Strategia Antiteroristă a Uniunii Europene". Cu această ocazie, comisarul european pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a lansat un apel pentru reafirmarea interdicţiei totale a torturii. Într-o altă declaraţie, preşedintele Adunării Generale a Consiliului Europei, Rene van der Linden, a apreciat că "Statele Unite trebuie să pună capăt imediat şi de dragul propriilor interese, practicilor de interogare în centre de detenţie secrete, în afara dreptului internaţional şi a drepturilor omului". Printre direcţiile de acţiune se numără şi măsurile pentru limitarea influenţei ideologiilor extremiste asupra tinerilor, fapt ce le oferă reţelelor teroriste o largă bază de recrutare. Urmează să fie puse la punct proceduri pentru detectarea explozibililor, protejarea infrastructurilor şi asigurarea securităţii transporturilor. Criticile la adresa Statelor Unite au continuat şi din partea cancelarului german Angela Merkel, care a afirmat că "scopul nu scuză toate mijloacele în lupta împotriva terorismului. Lupta noastră împotriva terorismului motivat de islamism nu va fi încununată de succes decît în cazul în care consolidăm dezvoltarea democratică şi economică în regiunile în criză implicate şi dacă respectăm mai mult drepturile omului".

Peste ocean, autorităţile au omagiat memoria victimelor atentatelor cu un minut de reculegere păstrat la New York, la ora locală 08.46, cînd a avut loc primul atac asupra complexului World Trade Center. Familiile victimelor, pompieri şi poliţişti au fost prezenţi la Ground Zero, unde au fost depuse numeroase fotografii şi flori. Un drapel american de mari dimensiuni a fost arborat pe un zgîrie-nori din apropiere, iar zona a fost încercuită de numeroase forţe de securitate. Minutul de reculegere a fost urmat de lecturarea numelor celor 2.749 de victime. Un al doilea minut de reculegere a fost păstrat pentru a marca al doilea atac asupra turnului de sud, comis cu ajutorul unui avion deturnat al companiei United Airlines, plecat de pe aeroportul din Boston. Cel de-al treilea minut a marcat momentul prăbuşirii turnului de sud. Odată cu venirea nopţii, două coloane de lumină ce simbolizează cele două turnuri gemene au fost proiectate pe cer de pe locul unde s-au aflat acestea.

Preşedintele american, George W. Bush şi soţia sa, Laura, au participat la ceremonie. Liderul de la Casa Albă a rostit un discurs în care a declarat că nu şi-a imaginat cît de afectată va fi viaţa americanilor de atentatele din 11 septembrie 2001, dar că şi-a dat imediat seama că preşedinţia sa va sta sub semnul luptei împotriva terorismului.

Acesta a precizat că a combate terorismul nu înseamnă numai uciderea mai multor terorişti decît pot recruta liderii lor.

Al-Qaida a marcat 11 septembrie 2001

Reţeaua teroristă a ţinut să marcheze atentatele printr-un nou mesaj video. Mult mai sofisticat faţă de cele anterioare, cu o durată de 92 de minute şi unele declaraţii subtitrate în engleză. În înregistrare apar cîţiva dintre autorii atentatelor de la 11 septembrie. Aceştia jură să devină martiri. Mesajul conţine imagini ale turnurilor gemene după ce au fost atacate de terorişti. Apar şi imagini ale liderului al-Qaida, Ossama ben Laden, care îi elogiază pe piraţii aerului. În final, este prezentat un mesaj al numărului doi al reţelei, Ayman al-Zawahiri. Acesta le-a cerut musulmanilor din Somalia să lupte împotriva miliţiilor aliate cu Statele Unite.

În ultimele săptămîni înaintea comemorării, autorităţile americane şi-au intensificat eforturile de capturare a lui Ossama ben Laden. Comando-urile americane care se ocupă de capturarea sau uciderea liderului terorist nu au reuşit însă să obţină informaţii credibile despre acesta. Oficialii din Statele Unite şi Pakistan şi-au intensificat eforturile ca urmare a unei solicitări a preşedintelui Bush, transmisă în urmă cu trei luni, care a condus la suplimentarea de către CIA a efectivelor şi capacităţilor lor. Serviciile secrete cred că Ossama ben Laden se ascunde în partea de nord a regiunii tribale autonome de la graniţa afgano-pakistaneză. Presupunerea se bazează în special pe lipsa semnalelor din alte zone, dar şi pe o înregistrare video, obţinută în exclusivitate de CIA şi nedifuzată, ce îl înfăţişează mergînd pe jos pe un drum către Pakistan, la sfîrşitului anului 2001, cînd forţele americane au fost pe punctul de a-l captura. Printre factorii ce au făcut dificilă capturarea liderului al-Qaida în ultimii cinci ani se numără: incapacitatea CIA de a ajunge în apropierea colaboratorilor lui ben Laden, refuzul Pakistanului de a-l captura, creşterea influenţei luptătorilor Taliban şi a militanţilor al-Qaida în Afganistan, forţa insurgenţei în Irak, care a diminuat resursele materiale şi de personal ale armatei americane, dar şi dezorganizarea administraţiei americane.

Mulţi experţi americani în terorism afirmă că importanţa descoperirii lui Ossama ben Laden a scăzut după discursul preşedintelui Bush din septembrie 2001, în care vorbea despre capturarea acestuia "mort sau viu". Potrivit specialiştilor, teroriştii din lumea întreagă au demonstrat în mod repetat că nu mai au nevoie de ben Laden pentru a organiza şi desfăşura atentate, atacurile din Europa, Asia şi din Orientul Mijlociu fiind puse la cale de terorişti neafiliaţi reţelei al-Qaida. La rîndul său, serviciul pakistanez de informaţii, care dispune de acces în cercul militanţilor al-Qaida, este convins că cel mai căutat terorist din lume trăieşte, deoarece nimeni nu a interceptat mesaje care să-i deplîngă moartea.

Tinerii musulmani, înstrăinaţi în Statele Unite

La cinci ani de la atentate, toleranţa faţă de comunitatea musulmană este aproape de zero. Evitaţi şi înstrăinaţi tot mai mulţi tinerii musulmani îşi găsesc refugiu în credinţă, mai mult ca niciodată. În Statele Unite trăiesc între şase şi zece milioane de musulmani ce constată zi de zi că percepţia greşită asupra religiei lor, una a violenţei şi crimelor fără justificare, nu este o excepţie. Generaţiile care trăiesc în umbra atentatelor de la 11 septembrie 2001 devin tot mai religioase. În ultimii ani s-au construit cele mai multe moschei unde tinerii se refugiază din cauza indiferenţei şi intoleranţei cu care sînt trataţi zilnic.