Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat, ieri, că Uniunea Europeană rămîne deschisă pentru ţările din sud-estul Europei, în pofida faptului că liderii europeni privesc cu reţinere o viitoare extindere. În timpul preşedinţiei finlandeze a Uniunii Europene, statele din Balcanii de Vest au primit asigurări clare în ceea ce priveşte posibilitatea ca fiecare dintre ele să se integreze în Uniune, dacă vor îndeplini criteriile de aderare. Finlanda a asigurat preşedinţia Uniunii Europene în al doilea semestru al anului 2006, iar în continuare, Germania va prelua conducerea, moment marcat şi de extinderea Uniunii la 27 de membri, odată cu aderarea României şi Bulgariei. În timpul summit-ului din decembrie, liderii Uniunii Europene au insistat asupra necesităţii ca toate statele care doresc să devină membre să îndeplinească toate condiţiile de aderare. Olli Rehn a apreciat de asemenea că negocierile de aderare cu oficialii de la Zagreb au avansat în timpul preşedinţiei finlandeze şi a salutat semnarea de către statele din Balcani a acordului CEFTA, la 19 decembrie.

Nici nu a apucat Uniunea Europeană să se extindă că deja au intervenit disensiuni între aceasta şi oficialii elveţieni. Relaţiile dintre Bruxelles şi Berna traversează o perioadă dificilă, din cauza disensiunilor privind facilităţile fiscale existente în cantoanele elveţiene şi, mai nou, de contribuţia cerută la aderarea României şi Bulgariei. Cu puţin timp înainte de Crăciun, Uniunea Europeană a decis să ceară Elveţiei o contribuţie suplimentară, în perspectiva aderării României şi Bulgariei. Suma s-ar putea ridica la 300 de milioane de franci elveţieni, echivalentul a 187 de milioane de euro.

Comisia Europeană cere modificarea sistemului de impozitare existent în Elveţia, fapt inacceptabil pentru oficialii de la Berna. În contextul aderării României şi Bulgariei la blocul comunitar, Bruxellesul solicită o nouă contribuţie financiară din partea Elveţiei, care va trebui să accepte să susţină financiar noile state membre. Uniunea Europeană aşteaptă ca Elveţia să propună o cifră în acest sens. În cazul în care Berna nu va oferi o sumă precisă, Bruxellesul va înainta o cerere oficială după 1 ianuarie. O ultimă problemă este integrarea Elveţiei în Spaţiul Schengen. După ce populaţia şi-a dat acordul în acest sens în 2005, mai rămîne ca autorităţile cantonale să accepte toate procedurile necesare în cursul anului 2007.

Majoritatea cetăţenilor moldoveni cred că viitorul ţării lor este european

Circa 51,3% din cetăţenii europeni consideră că în viitor statut al Republicii Moldova va fi cel al unui stat suveran şi independent în componenţa Uniunii Europene, potrivit unui sondaj publicat, marţi, la Chişinău. Aproximativ 19,8 procente consideră că viitorul Republicii Moldova este în cadrul Comunităţii Statelor Independente, 9,5% optează pentru unirea cu România iar 6,9% din cetăţenii moldoveni se opun oricăror asocieri, potrivit studiului intitulat "Republica Moldova la 15 ani de independenţă: realizări, probleme şi aspiraţii", realizat de Serviciul Independent de Sociologie şi Informaţii "Opinia". Circa 37% din respondenţi cred că integrarea în blocul comunitar şi ieşierea concomitentă din Comunitatea Statelor Independente reprezintă vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova, în timp ce 30% din persoanele chestionate se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Europeană concomitent cu participarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente.

Aproape jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova se declară nefericiţi, relevă acelaşi sondaj, realizat în perioada 11-20 decembrie 2006 pe un eşantion de 1.153 de persoane, avînd o marjă de eroare de trei procente.