Comisia Europeană recomandă creşterea cu regularitate a vârstei de pensionare în statele UE, astfel încât, pe teritoriul european, perioada de pensionare să reprezinte cel mult o treime din viaţa adultă, relatează publicaţia electronică EUObserver. Potrivit unui articol din ediţia de vineri a ”Financial Times Deutschland”, care citează un raport al CE pe tema pensiilor, salariaţii ar trebui să lucreze mai multe ore şi să se pensioneze la o vârstă mai înaintată, ”în caz contrar existând riscul unei combinaţii dureroase de salarii mai mici şi contribuţii mai mari”. Raportul comisiei, care va fi prezentat înainte de sfârşitul verii, arată că vârsta reală de pensionare în UE este în medie de puţin peste 60 de ani, sub media vârstei de pensionare a ţărilor industrializate membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa (OECD), care este de 63,5 pentru bărbaţi şi 62,3 pentru femei. Raportul sugerează că, până în 2060, europenii vor trăi în medie mai mult cu şapte ani, fapt care ar presupune prelungirea perioadei de activare în muncă la aproape 70 de ani, pentru a menţine echilibrul şi a nu petrece la pensie peste o treime din viaţa adultă (peste 18 ani). Aceasta ar însemna cu patru ani şi opt luni mai mult decât ţinta de 65 de ani avută în vedere pentru statele membre. Recent, subiectul a creat tensiuni între statele membre. În mijlocul unei dezbateri aprinse privind acordarea unui ajutor Greciei afectate de criza economică, mai mulţi politicieni germani au remarcat faptul că vârsta medie de pensionare pentru greci este de 61 de ani şi mult mai mică pentru anumite grupuri profesionale. Germania a ridicat recent vârsta pensionării pentru cetăţenii săi de la 65 la 67 de ani.

Probleme întâmpină şi Franţa, unde, potrivit ”Financial Times Deutschland”, bărbaţii se pensionează în medie la 58,7 ani, cel mai mic nivel atât în UE, cât şi în OECD. Între 365.000 şi un milion de persoane au manifestat joi faţă de proiectul Guvernului francez de a mări vârsta de pensionare, o participare mult mai slabă comparativ cu demonstraţia de forţă pe care o sperau sindicatele organizatoare, relatează ”Le Figaro”. Pe întreg teritoriul ţării au fost organizate 173 de manifestaţii. La Paris s-au reunit, de pildă, 22.000 până la 90.000 de persoane, între 12.0000 şi 80.000 de manifestanţi au fost la Marsilia, între 10.000 şi 35.000 de prostestatari la Toulouse. Cifrele variază în funcţie de sursa care face estimarea - poliţia sau sindicatele. La 23 martie, o altă zi de mobilizare generală pentru un protest legat de puterea de cumpărare şi locurile de muncă, manifestaseră între 380.000 şi 800.000 de persoane. Participarea la protestul de joi este de două-trei ori mai mică decât numărul manifestanţilor care, în mai 2003, au protestat tot faţă de o reformă a pensiilor. De asemenea, manifestanţii au fost de trei ori mai puţini decât în martie 2009, când a avut loc un alt protest amplu faţă de politica Guvernului.