Oficialii ruşi susţin că deportările au respectat legislaţia şi i-au vizat pe toţi imigranţii aflaţi în ilegalitate, nu doar pe gruzini. Însă un ordin obţinut de activiştii pentru drepturile omului şi aparţinînd şefului poliţiei din Sankt Petersburg şi din regiunea Leningrad dispune "arestarea şi deportarea unui număr cît mai mare de gruzini care locuiesc ilegal în Rusia". Deocamdată, nu se ştie dacă documentul este autentic. Operaţiunea de arestare a cetăţenilor gruzini s-a desfăşurat între 2 şi 4 octombrie, ordinul avînd semnătura general-maiorului Vladislav Piotrovski, şeful poliţiei din Sankt Petersburg şi din regiunea Leningrad.

Liderii Uniunii Europene au cerut Rusiei şi Gruziei să aplaneze "situaţia tensionată", într-o declaraţie adoptată la Luxemburg. Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe şi-au exprimat îngrijorarea faţă de măsurile decise de Federaţia Rusă împotriva Gruziei şi de consecinţele economice, politice şi umanitare ale acestora. Uniunea Europeană a cerut, de asemenea, autorităţilor de la Moscova, care au ordonat întreruperea totală a legăturilor de transport cu vecinul său caucazian şi a vizat în mod sistematic cetăţenii gruzini de pe teritoriul Rusiei, să nu continue aceste măsuri. Ca urmare a unei modificări aduse în ultimul minut, miniştrii europeni au subliniat că autorităţile de la Moscova şi Kievul trebuie să se conformeze precedentelor acorduri privind conflictele din regiunile separatiste gruzine Abhazia şi Oseţia de Sud, în special rezoluţiei 1716 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Această rezoluţie, adoptată vineri la iniţiativa Rusiei, cere Gruziei să îşi retragă trupele din valea Kodori, regiune muntoasă din Abhazia. Amendamentul, cerut în special de Franţa, reechilibrează textul, deşi un diplomat francez a dat asigurări că nu este vorba despre "atenuarea" acestuia, pentru a nu nemulţumi Rusia.

Nici relaţiile dintre Rusia şi Ucraina nu strălucesc, mai ales că autorităţile de la Moscova şi-au acuzat omologii de la Kiev că au vîndut ilegal arme Gruziei, pe fondul tensiunilor dintre Tbilisi şi Moscova. Ucraina ar fi livrat deja 40 de tancuri Gruziei, susţine liderul Partidului Comunist Ucrainean, Petro Simonenko. Potrivit acestuia, autorităţile de la Kiev riscă să fie sancţionat de comunitatea internaţională pentru furnizarea ilegală de arme unor părţi aflate în conflict. Potrivit unui ziar rus, ministrul gruzin al Apărării, Irakli Okruaşvili, ar fi declarat că în cazul unui război între Rusia şi Gruzia, Rusia ar pierde. Declaraţia acestuia a fost condamnată imediat de către comandantul Statului Major al armatei ruse. Relaţiile Gruziei cu Rusia au devenit tensionate după preluarea puterii de către preşedintele Mikhail Saakaşvili.