România şi Bulgaria au declarat într-un cadrul neoficial că vor ca UE să aplice acelaşi mecanism de control ca în cazul lor în momentul aderării Croaţiei, au afirmat surse diplomatice de la Bruxelles. ”Înţelegem logica politică a poziţiei Bulgariei şi României. Nu vor ca un nou-venit precum Croaţia să fie mai bine pregătit decât au fost ele la momentul aderării. Dar au suficient timp să-şi soluţioneze problemele şi, peste doi ani, când Croaţia va obţine statutul de membru, UE poate elimina mecanismele de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România”, a explicat un oficial european. Problemele întâmpinate de Bulgaria şi România după aderare au afectat dorinţa de extindere a UE şi au încetinit procesul de integrare al Croaţiei. Statele membre care sunt în favoarea aderării Croaţiei, chiar şi cu anumite clauze de salvgardare, par a fi în minoritate în rândul celor 27.

Prin intermediul Mecanismelor de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană evaluează, de două ori pe an, progresele înregistrate în reformarea justiţiei, combaterea corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a crimei organizate. ”Dacă acţionăm corect cu Croaţia, vom avea mai multă credibilitate pentru a accelera extinderea spre restul regiunii”, a declarat un alt diplomat european. El a declarat că anumite state europene importante au avertizat Croaţia să combată corupţia, să reformeze sistemul judiciar şi să soluţioneze problema distribuirii fondurilor europene înainte de aderarea la UE. ”Punem accentul în special pe acest aspect deoarece am observat cazurile Bulgariei şi României a căror motivaţie de a înregistra progrese după aderare s-a diminuat. Croaţia pare să fi înţeles mesajul şi şi-a intensificat recent procesul de reformele interne. Zagrebul ar prefera, în mod clar, să adere la UE cu cât mai puţine clauze de salvgardare posibil”, a afirmat diplomatul.