Autorităţile belgiene s-au declarat, ieri, pregătite să renunţe la prim-plan pe durata deţinerii preşedinţiei prin rotaţie a UE, pentru a respecta atât litera, cât şi spiritul tratatului de la Lisabona, care acordă un rol proeminent preşedintelui UE, Herman Van Rompuy. Preşedinţia spaniolă a UE, ce se va încheia la sfârşitul lunii iunie, a fost una de tranziţie în care au fost menţinute anumite dispoziţii ale vechilor tratate, în special organizarea în Spania a marilor summit-uri bilaterale între UE şi partenerii săi. Belgia va acoda preşedintelui permanent al UE, belgianul Herman Van Rompuy, rolul ce i se cuvine; la fel se va întâmpla şi în cazul şefului diplomaţiei europene Catherine Ashton. Preşedinţia belgiană a Uniunii Europene a fost perfect pregătită în culise de către diplomaţii şi funcţionarii belgieni, în decursul ultimilor doi ani, susţin autorităţile belgiene, care încearcă astfel să dea asigurări că totul este în regulă, chiar dacă ţară traversează o gravă criză politică. Ar fi pentru a doua oară când Belgia ar deţine preşedinţia UE.

Criza economică întunecă însă viitorul UE. Comisia Europeană a negat, ieri, un raport conform căruia UE, Fondul Monetar Internaţional şi Trezoreria Statelor Unite au întocmit un plan ce prevede furnizarea unei linii de credit pentru Spania în valoare de până la 250 miliarde de euro. Raportul, dat publicităţii de ziarul spaniol “El Economista”, susţine că decizia de acordare a unui ajutor financiar Spaniei a fost discutată la o întâlnire a conducerii FMI şi este destinată evitării unui plan de salvare similar cu cel oferit Greciei. Un purtător de cuvânt al guvernului spaniol a afirmat, marţi, că discuţiile între premierul Spaniei, Jose Louis Zapatero, şi şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, fixate pentru vineri, nu au nicio legătură cu rapoartele din presă care susţin că Spania caută să obţină ajutor financiar. Spania a continuat să vândă obligaţiuni pe pieţele financiare, dar cu costuri mult mai ridicate. Comisia Europeană a cerut Spaniei să prezinte noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice în 2011, astfel încât să asigure scăderea deficitului până la 3% din PIB până în 2013, potrivit planului de stabilitate.

Pe de altă parte, Comisia Europeană va lansa probabil procedura de infringement împotriva Bulgariei din cauza deficitului bugetar excesiv înregistrat în anul 2009. Marţi, Comisia a recomandat iniţierea procedurii de infringement pentru deficit bugetar excesiv în cazul altor trei state membre ale UE: Danemarca, Finlanda şi Cipru. Singurele ţări membre UE pentru care nu se întrevede o astfel de procedură sunt Estonia, Luxemburg şi Suedia.