UE se teme de un val de cereri de independență după Scoția

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

UE se teme de un val de cereri de independență după Scoția

Externe 18 Septembrie 2014 / 00:00 437 accesări

Liderii europeni îşi ascund cu greu nervozitatea în faţa perspectivei privind independenţa Scoţiei, care generează temeri privind o contagiune, şi evocă riscul de a rămâne în afara UE. Săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al CE a refuzat să comenteze ultimele sondaje care prezintă susţinătorii şi oponenţii independenţei Scoţiei aproape la egalitate, precizând că este vorba despre afaceri interne. Dar preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi-a atras criticile susţinătorilor independenţei în februarie, când a declarat că ar fi extrem de dificil, chiar imposibil ca Scoţia independentă să adere la UE. Barroso a citat Serbia, care se confruntă cu revendicări separatiste şi refuză să recunoască Kosovo. Separatiştii scoţieni au criticat aceste afirmaţii, argumentând că referendumul lor, consimţit de Londra, este diferit de proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, contestată de Serbia.

UE, care se confruntă deja cu o economie în criză şi un şomaj ridicat, în special în rândul tinerilor, ar vrea să evite discuţia care se anunţă furtunoasă cu privire la modalitatea în care ar trebui tratată o Scoţie independentă, pro-europeană. Cu atât mai mult cu cât în est, acţiunile Rusiei în Ucraina îngrijorează ţările baltice, cu o importantă minoritate rusofonă, care ar putea cere mai multă autonomie. ”Nimeni nu vrea să fie nevoit să rezolve această problemă în timp ce există crize în Ucraina, în Orientul Mijlociu, în Irak”, remarcă Montserrat Guibernau, profesor de ştiinţe politice la Queen Mary University din Londra. ”Un lucru este sigur: un nou stat independent ar deveni, din cauza independenţei sale, un stat în exteriorul UE”, a afirmat, încă din 2013, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, întrebat atunci despre Catalonia. Acesta ar trebui să ceară aderarea la UE, conform procedurilor de aderare cunoscute, ceea ce ar putea dura până în 2020.

Catalanii, care au manifestat în număr mare pentru independenţă la Barcelona, dar şi bascii urmăresc cu atenţie referendumul, în timp ce Madridul refuză să ia în considerare o independenţă a acestor regiuni. ”Spaniolii şi probabil şi francezii vor face tot ce pot pentru a bloca existenţa Scoţiei în UE, pentru a descuraja Catalonia”, a apreciat Montserrat Guibernau. Chiar şi ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că preferă să îşi imagineze că Marea Britanie rămâne unită. Unii experţi citează exemplul Germaniei de Est după reunificare, apreciind că, după discuţii iniţial dificile, o aderare ar putea fi luată în considerare în doi sau trei ani.

LOVITURĂ SUB CENTURA UE Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a avertizat ieri, cu o zi înaintea referendumului privind independenţa Scoţiei, că ”astfel de voturi provoacă recesiune şi sărăcie şi reprezintă o lovitură sub centura UE”, relatează cotidianul ”El Pais”. Rajoy, membru al Partidului Popular, de centru-dreapta, făcea astfel referire şi la referendumul privind autodeterminarea Cataloniei, programat să se desfăşoare la 9 noiembrie, dar pe care Guvernul său îl consideră ilegal. ”Sunt multe diferenţe între procesul din Scoţia şi cel de aici. Principala este că Scoţia nu are aproape nicio putere, în timp ce Catalonia şi alte regiuni spaniole beneficiază de un grad ridicat de autodeterminare”, a afirmat Rajoy, întrebat în Congres ce crede despre referendumul din Scoţia.

Premierul spaniol a avertizat, de asemenea, că Bruxelles-ul nu va accepta uşor ca noi state independente să adere la UE, iar acest proces ar putea dura până la opt ani. ”UE a fost creată pentru integrare, nu pentru separare”, a adăugat el. Un deputat catalan, Pere Macias, din cadrul CiU (blocul naţionalist care guvernează Catalonia), l-a lăudat pe premierul britanic, David Cameron, pentru că a autorizat votul în Scoţia şi ”a ales să convingă în loc să cucerească”. Refuzul administraţiei Rajoy de a autoriza plebiscitul catalan se bazează pe Constituţia spaniolă, care nu permite referendumuri unilaterale regionale. Madridul afirmă însă că naţionaliştii catalani ar trebui să promoveze o reformă constituţională pentru ca votul lor să fie legal.



12