UE a schiţat un tablou neobişnuit de sever al relaţiilor cu Rusia şi a părut resemnată că legăturile cu autorităţile de la Moscova vor rămîne mediocre, cel puţin pînă la alegerile prezidenţiale din luna martie, cînd va fi cunoscut succesorul lui Vladimir Putin. Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au purtat la Viana do Castelo, în nordul Portugaliei, o lungă discuţie de fond în legătură cu relaţiile UE cu Rusia, înainte de summit-ul din 26 octombrie. Se speră că acesta va permite progrese în negocierile de aderare a Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului. Aceste negocieri, din care preşedintele Putin a făcut o prioritate, bat pasul pe loc de cîteva luni, deşi ar fi trebuit să fie încheiate la sfîrşitul anului 2007. UE speră că aderarea Rusiei va permite şlefuirea relaţiilor comerciale.

Ultimele trei summit-uri UE - Rusia au fost foarte tensionate. Dezacordurile au fost din ce în ce mai numeroase, începînd de la scutul antirachetă american pînă la statutul Kosovo, la care s-au adăugat problema energiei şi cazul Litvinenko. În faţa unei Rusii transformate, UE, care după extinderea în estul Europei, începută în 2004, a avut dificultăţi în a găsi “o voce unică” în relaţiile cu Moscova, pare acum să nu mai ezite să adopte un ton mai ferm, o schimbare de atitudine ce a început la sfîrşitul anului trecut, odată cu reuniunea din Finlanda. Rusia şi UE au semnat, în 1997, un acord de parteneriat şi vor să lanseze negocieri pentru a-l extinde, pentru a include cu precădere o prevedere energetică, considerată esenţială de europeni, care sînt îngrijoraţi de dependenţa lor faţă de hidrocarburile ruse. Polonia se opune acestei extinderi şi a cerut mai întîi ridicarea embargo-ului rus asupra produselor agricole poloneze, pe care îl consideră motivat politic. Embargo-ul este încă în vigoare, în pofida eforturilor Comisiei Europene.

Şi secretarul general al NATO a cerut Rusiei să clarifice importanţa reală pe care o acordă parteneriatului său strategic cu Alianţa Nord-Atlantică, afectat grav în ultimele luni. Jaap de Hoop Scheffer i-a răspuns astfel ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, care afirma luni că proiectul de desfăşurare a unor elemente ale scutului american antirachetă în Europa şi independenţa provinciei Kosovo reprezintă “linii roşii” care, în viziunea Moscovei, nu pot fi subiecte de negociere.