Autorităţile de la Washington îşi îndeamnă aliaţii să meargă mai departe de sancţiunile Naţiunilor Unite impuse Iranului ca urmare a programului său nuclear şi să sisteze investiţiile străine, însă întîmpină rezistenţă din partea Rusiei şi Europei. Statele Unite încearcă să îşi convingă aliaţii să adopte măsuri punitive, dincolo de sancţiuni. "Obiectivul Statelor Unite este de a face virtual imposibile orice investiţii în Iran. Nu este vorba despre stoparea vînzărilor de tehnologie cu dublă utilizare. Acestea încearcă să ţină investitorii în afara Iranului şi depun eforturi pentru a menţine preţul petrolului la un nivel scăzut", a declarat un diplomat european.

Pe de altă parte, preşedintele american consideră că este posibil să fi fost înţeles greşit atunci cînd a vorbit despre nevoia de a sancţiona sprijinul pe care Iranul îl acordă insurgenţilor din Irak şi a precizat că nu intenţionează să invadeze această ţară. În schimb, George W. Bush îi vizează pe cei ce ar putea încerca să le facă rău trupelor americane. Totodată, liderul american şi-a exprimat speranţa că îi va putea convinge pe iranieni, pe căi diplomatice, să renunţe la ambiţiile privind armele nucleare.

Pentagonul investighează posibila implicare a iranienilor sau a unor agenţi secreţi instruiţi de aceştia, într-un atac asupra unei baze militare de la Karbala. Pista iraniană constituie chiar o teorie principală în investigarea atacului de la 20 ianuarie, soldat cu moartea a cinci militari, răpiţi şi ucişi într-un atac sofisticat pus la cale de bărbaţi ce purtau uniforme similare cu cele americane. Unii irakieni speculează că Gardienii Revoluţiei din Iran au comis atacul pentru a răzbuna capturarea de către forţele americane a cinci dintre membrii săi la Erbil, la 11 ianuarie. Administraţia Bush a autorizat forţele americane să ucidă sau să captureze agenţii iranieni ce plănuiesc atentate în Irak.

În faţa acestor manevre demascate împotriva agenţilor iranieni din Irak, amiralul William Fallon, viitorul comandant al operaţiunilor militare americane în Orientul Mijlociu, a apreciat că regimul de la Teheran ar putea încerca pe viitor să blocheze accesul navelor americane în Golful Persic prin strîmtoarea Ormuz. "În ceea ce priveşte achiziţiile de armament şi tacticile sale, Iranul este pe cale să se doteze cu o forţă de blocadă pentru a ne interzice accesul în Golf în cazul în care situaţia ar ajunge la un asemenea nivel încît să aprecieze că această măsură se impune", a declarat Fallon în timpul unei audieri în Senat înaintea confirmarii sale în funcţie. Acesta îi va succede generalului John Abizaid la conducerea Comandamentului Central al armatei americane însărcinat cu supravegherea situaţiei din Orientul Mijlociu.

Strategia de a convinge Iranul să renunţe la arsenalul nuclear şi la susţinerea insurgenţei irakiene cere însă multă diplomaţie, întrucît presiunile internaţionale ar putea consolida poziţia lui Mahmud Ahmadinejad. Preşedintele Iranului se confruntă cu o scădere a popularităţii şi cu adversitatea elitei politice de la Teheran, dar presiunile exercitate de Statele Unite ar putea avea efectul consolidării poziţiei sale. Pe fondul neîndeplinirii promisiunilor asumate în campania electorală, popularitatea lui Ahmadinejad a început să scadă, iar sancţiunile Naţiunilor Unite au accentuat tendinţa. La sancţiunile internaţionale se adaugă lipsa unor politici clare şi coerente, problemele economice şi rata ridicată a şomajului, aspecte care nu l-au împiedicat pe Mahmud Ahmadinejad să anunţe de curînd că economia Iranului are capacitatea să susţină o creştere substanţială a populaţiei.