Liderii sîrbi, musulmani şi croaţi bosniaci s-au reunit, vineri, la Sarajevo, pentru o conferinţă convocată de Bruxelles şi Washington, pentru a scoate ţara dintr-o criză politică gravă, care îi blochează apropierea de UE. Reuniunea a fost prezidată de ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a cărui ţară asigură preşedinţia UE şi de subsecretarul de Stat american, Jim Steinberg. În luna mai, Înaltul reprezentant al diplomaţiei europene, Javier Solana şi vicepreşedintele american, Joe Biden, au mers în Bosnia, unde au criticat retorica naţionalistă a liderilor celor trei comunităţi, cerîndu-le să aleagă calea integrării în UE şi NATO. Potrivit lui Bildt şi Steinberg, pe ordinea de zi a reuniunii de vineri a figurat ”finalizarea obiectivelor vizînd închiderea biroului Înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale şi tranziţia către un birou al unui Reprezentant special al UE, precum şi schimbările constituţionale necesare pentru structuri guvernamentale funcţionale şi eficiente”. În general, toţi liderii bosniaci sînt de acord în privinţa avansării pe calea reformeor necesare pentru apropierea de UE şi NATO. Blocajul intervine atunci cînd este vorba de revizuirea Constituţiei. Acordurile de pace de la Dayton (SUA), care au pus capăt, în 1995, la trei ani şi jumătate de război, au împărţit ţara în două entităţi, una sîrbă şi alta croato-musulmană, care dispune de pîrghii administrative importante şi sînt unite de instituţii centrale slabe. Dacă musulmanii şi croaţii susţin obiectivul comunităţii internaţionale de a scădea atribuţiile entităţilor în favoarea consolidării statului centrului, sîrbii resping orice schimbare, interpretînd-o ca fiind orientată împotriva intereselor lor vitale.

”Toate ţările din Balcani trebuie să fie membre UE”

Şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, a afirmat joi, după întrevederea de la Paris cu omologul său sîrb, Vuk Jeremic, că, ”în opinia Franţei, toate ţările din Balcani trebuie să devină membre ale UE. Mai sînt obstacole de trecut, dar poziţia noastră politică este foarte clară”. Kouchner a declarat că preşedintele Nicolas Sarkozy i-a dat asigurări ferme în această privinţă omologului său sîrb, Boris Tadic. Ministrul francez de Externe a reamintit că Tratatul de la Lisabona care urmează să intre în vigoare prevede unanimitate pentru aderarea la UE.

Franţa îşi afirmă poziţia în legătură cu ţările din Balcani (Croaţia, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania) în timp ce Parisul se opune unei aderări depline a Turciei la UE şi pe fondul reţinerilor exprimate în UE asupra unui nou val de extindere. De asemenea, Kouchner a anunţat că Franţa şi-a dat acordul pentru ridicarea la începtul anului viitor a vizelor impuse cetăţenilor sîrbi în spaţiul european. Comisia Europeană a propus ridicarea vizelor pentru Serbia, Macedonia şi Muntenegru, începînd cu 1 ianuarie 2010. În acelaşi timp, Kouchner a anunţat că va efectua, la sfîrşitul lunii noiembrie, o vizită la Belgrad, unde urmează să fie semnat un acord strategic pentru relansarea relaţiilor între cele două ţări.