Un număr de 18 lideri europeni, între care preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel, au confirmat participarea la ceremonia de înmânare a Premiului Nobel pentru Pace, Uniunii Europene, pe 10 decembrie, la Oslo. După atribuirea surprinzătoare a Premiului Nobel unei Uniuni în criză, la 12 octombrie, preşedintele Herman Van Rompuy le-a cerut celor 27 de state membre, precum şi Croaţiei, care va adera la 1 iulie, să meargă în Norvegia. Şase lideri europeni, între care premierul britanic David Cameron, au declinat invitaţia. Încă de luna trecută, şeful Guvernului britanic a declarat că nu va asista la ceremonie, un refuz perceput ca un semn al lipsei de entuziasm pentru proiectul european. Prin absenţă se vor mai remarca premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, reţinut la Stockholm de ceremonia de decernare a celorlalte premii Nobel, şi preşedintele ceh, Vaclav Klaus, eurosceptic convins. Oficial, premiul Nobel îi va fi înmânat lui Van Rompuy, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi de cel al Parlamentului European, Martin Schulz.

Alegerea Comitetului Nobel norvegian a generat controverse, în special deoarece UE se confruntă cu o criză care pune la încercare solidaritatea între ţările bogate din nord şi cele îndatorate din sud, supuse unor cure de austeritate drastice. Paradoxal, premiul Nobel pentru Pace va fi atribuit într-o ţară care a refuzat de două ori, prin referendum, aderarea la UE. UE rămâne un măr al discordiei în bogata naţiune scandinavă. Patru miniştri care reprezintă formaţiunea agrară eurosceptică în cadrul Guvernului de centru-stânga de la Oslo au decis să nu participe la ceremonie. Geir Lundestad, secretarul Comitetului Nobel care decernează Premiul Nobel pentru Pace, a deplâns atitudinea provincială a unui partid aflat la guvernare, subliniind că te poţi opune aderării norvegiene, în timp ce recunoşti contribuţia UE la pace şi la democraţie pe bătrânul continent.