„ŢINTE DE ATACAT“ Ediţia de ieri a săptămânalului german „Der Spiegel” a semănat panică în cancelariile europene, după ce a citat informaţii date publicităţii de fostul consultant al Agenţiei Naţionale pentru Supraveghere (NSA) Edward Snowden, potrivit căruia UE a fost una dintre ţinte. Într-unul dintre aceste documente, datat în septembrie 2010 şi clasat „strict confidenţial“, NSA descrie modul în care spionează ambasada UE la Washington. Este vorba nu doar despre microfoane instalate în clădire, ci şi despre o infiltrare în reţeaua informatică, care-i permite să citească e-mailuri şi documente interne. Reprezentanţa UE la ONU era supravegheată în acelaşi fel, tot potrivit acestor documente, în care europenii sunt desemnaţi în mod explicit ca „ţinte de atacat”.

NSA şi-a extins operaţiunile până la Bruxelles. În urmă cu peste cinci ani, experţi în securitate din cadrul UE au descoperit un sistem de ascultare a reţelei telefonice şi de internet a clădirii Justus-Lipsius, principalul sediu al Consiliului UE, care ajungea până la cartierul general al NATO, la periferia capitalei belgiene. În 2003, UE a confirmat descoperirea unui sistem de ascultare telefonică a birourilor mai multor ţări, între care Franţa şi Germania. Însă este dificil să se afle dacă este vorba despre acest caz despre care scrie acum „Der Spiegel”, care lasă loc concluziei că NSA este acuzată de spionarea comunicaţiilor electronice la nivel mondial în cadrul programului PRISM.

O ZI NORMALĂ DE SPIONAJ „Der Spiegel” susţine că Germania este ţara europeană cea mai supravegheată de către NSA, cu circa 500 de milioane de conexiuni telefonice şi internet înregistrate lunar. La cartierul său general, NSA înregistrează metadatele comunicaţiilor, adică cine intră în legătură cu cine, indiferent că sunt sub formă de apeluri telefonice, e-mailuri, mesaje text pe telefon de tip SMS sau discuţii de tip chat pe internet. Săptămânalul nu precizează, însă, dacă conţinutul este de asemenea înregistrat. O zi normală de spionaj vizează circa 15 milioane de apeluri telefonice recenzate. Spre comparaţie, două milioane de comunicaţii sunt înregistrate zilnic în Franţa, de către NSA. „Der Spiegel” evocă totodată un document NSA ce ierarhizează aliaţii americanilor, ceea ce îi pune mai mult sau mai puţin la adăpost de activităţi de spionaj. Canada, Australia, Marea Britanie şi Noua Zeelandă fac parte dintre ţările din categoria 2, doar SUA constituie categoria 1, fiind singure, ceea ce totuşi nu i-a protejat pe cetăţenii săi de supravegherea electronică. Germania face parte, precum Franţa, din categoria 3.

PRACTICI SCĂPATE DE SUB CONTROL Publicaţia germană a postat pe site şi reacţii din partea unor personalităţi europene, ca preşedintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care apreciază că, „dacă acest lucru se confirmă, este vorba despre un scandal imens, care va dăuna considerabil relaţiilor dintre UE şi SUA”. În opinia ministrului luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselbron, „SUA ar face mai bine să îşi supravegheze serviciile lor de informaţii decât pe aliaţii lor”. „Spionajul american este scăpat de sub orice control”, apreciază şeful diplomaţiei luxemburgheze, subliniind că „activităţile în domeniul informaţiilor sunt justificate de lupta împotriva terorismului, dar UE şi diplomaţii săi nu sunt terorişti”. Eurodeputatul ecologist Daniel Conh-Bendit îndeamnă la o întrerupere imediată a negocierilor asupra tratatului de liber-schimb transatlantic, atât timp cât nu s-a semnat cu SUA un acord asupra protecţiei datelor. Negocieri în acest sens, lansate în 2011, nu s-au finalizat încă. Oficial, UE a cerut încă de miercuri SUA să îi furnizeze, cât mai rapid posibil, răspunsuri în scris la întrebări despre programul de supraveghere PRISM.

PRESIUNI... TELEFONICE Preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, a dezvăluit într-o conferinţă de presă că vicepreşedintele american, Joe Biden, l-a contactat telefonic, cu scopul de a pleda în favoarea extrădării în SUA a lui Edward Snowden. „Am vorbit despre cazul Snowden, iar Biden mi-a transmis, în mod foarte amabil, cererea SUA de a-i respinge cererea de azil. I-am prezentat poziţia ecuadoriană: Domnule vicepreşedinte, vă mulţumesc pentru telefon, apreciez mult SUA. Nu am căutat această situaţie. Să nu vă gândiţi că suntem antiamericani, aşa cum încearcă să acrediteze anumite mass-media de rea-credinţă”, a continuat şeful statului ecuadorian. Rafael Correa, care întreţine relaţii conflictuale cu Casa Albă de când a fost ales în 2007, a precizat că i-a amintit lui Biden că cererea de azil a fostului colaborator al NSA nu a putut să fie examinată încă, deoarece acesta nu se află pe teritoriul ţării sale.

FILM DE SPIONAJ Patru prieteni cineaşti de la Hong Kong au difuzat, înaintea Hollywood-ului, un film despre cazul Edward Snowden, căutat de SUA pentru spionaj. „Este plăcut să fim primii care au produs ceva despre acest subiect”, a declarat un cineast, Edwin Lee, editorul video al filmului de cinci minute intitulat „Verax”, difuzat pe reţeaua YouTube. Filmul reface povestea fostului consultant american, care a dezvăluit la Hong Kong, într-un de-acum celebru interviu pentru ziarul britanic „The Guardian”, programe de supraveghere a comunicaţiilor cetăţenilor în SUA şi în lume.

Cei patru cineaşti din Hong Kong, expatriaţi din Irlanda, SUA, Canada şi Australia, au recurs la actori locali şi au utilizat o cameră mobilă, amintind de seria de filme de acţiune cu Jason Bourne. Publicaţiile „The Guardian” şi „The Washington Post” au publicat pe larg informaţii furnizate de Edward Snowden despre programe vaste de supraveghere a comunicaţiilor pe internet şi telefonice create de NSA. „Este un film de spionaj care se va dezvolta”, a declarat Edwin Lee. Cei patru au decis să realizeze acest film pentru a răspunde interesului marcat de cazul Snowden şi atenţiei acordate oraşului Hong Kong. Producţia filmului a avut loc într-un ritm accelerat, în contextul în care intriga diplomatică şi tensiunile cu privire la situaţia lui Edward Snowden continuă în urma dezvăluirilor făcute în megalopolisul din sudul Chinei.