Operaţiunea specială a forţelor de securitate în regiunile Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, împotriva miliţiilor separatiste continuă, a confirmat ieri preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov. Acesta i-a ameninţat cu urmărirea penală pe organizatorii aşa-ziselor referendumuri de la Doneţk şi Lugansk, din 11 mai, cu privire la viitorul statut al celor două regiuni. Şase militari ucraineni au fost omorâţi, iar alţi opt au fost răniţi în confruntări cu insurgenţi pro-ruşi. Totodată, Valeri Bolotov, guvernatorul autoproclamat al regiunii ucrainene pro-ruse Lugansk, a fost rănit într-un atentat comis ieri, potrivit site-ului Russia Today.

NEGOCIERI DIRECTE La Kiev s-au perindat mai mulţi lideri europeni, precum preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, în încercarea organizării unui dialog naţional între noii lideri de la Kiev şi reprezentanţii provinciilor din estul ţării. Varianta de rezolvare a crizei propusă de UE şi SUA are în vedere organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate, prevăzute pentru 25 mai, pentru legitimarea schimbării de regim şi, apoi, demararea negocierilor pentru reformarea Constituţiei şi statului ucrainean. Frank-Walter Steinmeier s-a deplasat ieri în estul ţării, pentru a negocia prezenţa separatiştilor la o masă rotundă între cele două tabere. Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, anunţa săptămâna trecută că „o masă rotundă naţională” va avea loc la 14 mai, în vederea rezolvării conflictului din ţară. La rândul său, preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, declara că autorităţile de la Kiev sunt dispuse să dialogheze „cu cei care sunt pregătiţi să discute pentru a ajunge la acorduri asupra problemelor concrete ale unei Ucraine unite”. Totodată, o delegaţie a Guvernului de la Kiev, care s-a deplasat ieri la Bruxelles, a semnat o serie de documente importante şi, în special, un acord privind alocarea unor resurse financiare în valoare de 1,6 miliarde de euro. Delegaţia oficială ucraineană a abordat în negocierile cu responsabilii europeni şi problema simplificării regimului de vize între UE şi Ucraina.

Oficialii de la Moscova i-au acuzat ieri pe omologii de la Kiev că refuză un dialog real cu separatiştii din estul Ucrainei, subliniind că problema drepturilor acestor regiuni este necesar să fie rezolvată înaintea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. Rusia a anunţat că susţine OSCE în vederea diminuării tensiunii în Ucraina, unde separatiştii din estul ţării au cerut deja anexarea teritoriului la Rusia. Nu sunt însă multe voci în Ucraina care să accepte federalizarea ţării. În actuala Constituţie este precizat faptul că Ucraina este un stat unitar.

POLIŢE PLĂTITE Ucraina îşi va plăti datoriile la gaze către Rusia până la 3 iunie, după ce Gazprom a anunţat că va sista livrările de gaze începând cu această dată. „Ucraina nu a refuzat niciodată să plătească pentru gazul importat, dar a fost întotdeauna împotriva folosirii gazului ca armă diplomatică în politica Rusiei faţă de Ucraina. În momentul de faţă, Ucraina refuză să plătească preţul de aproape 500 de dolari pe mia de metri cubi, care este cel mai mare din Europa”, a precizat ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, adăugând că ţara sa susţine demersurile comunităţii europene de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze. Întrebat dacă Ucraina va achita factura restantă în valoare de mai multe miliarde de dolari, ambasadorul Bauer a precizat că suma respectivă va fi achitată.

Gazprom va sista livrările de gaze destinate Ucrainei, începând din 3 iunie, dacă Administraţia de la Kiev nu va efectua plăţi în avans pentru luna iunie, a anunţat preşedintele companiei ruse, Aleksei Miller. Potrivit Bloomberg, Gazprom cere Ucrainei 3,51 de miliarde de dolari pentru gazele livrate în 2013 şi în primele patru luni ale acestui an. Grupul rus a majorat, în aprilie, preţul gazelor livrate Ucrainei cu 81%, la 485 de dolari pentru o mie de metri cubi, mai mult decât pentru orice ţară din UE. Anatoli Ianovski, secretar de Stat în Ministerul rus al Energiei, a precizat că Gazprom trebuie să ceară Ucrainei plata în avans a gazelor, pentru că nu poate continua să permită acumularea datoriilor. Rusia urmează să prezinte Ucrainei, în această lună, o factură preliminară pentru gazele care vor fi livrate în iunie. Măsura va crea probabil probleme în aprovizionarea Ucrainei şi, implicit, riscuri pentru tranzitul către ţările UE. Rusia a avertizat că statele UE ar putea avea de suferit în timpul iernii, dacă Ucraina nu a umplut capacităţile subterane de stocare.

Pe de altă parte, în urma noilor sancţiuni anunţate de UE, şi Canada a adoptat noi limitări ale drepturilor unor oficiali ucraineni şi ruşi, în principal împotriva şefului Statului Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse. În total, 12 persoane sunt vizate de sancţiuni economice şi nu vor putea călători în Canada. Ucraina a interzis, la sfârşitul săptămânii trecute, intrarea pe teritoriul său a mitropolitului rus Ilarion, şeful Departamentului pentru relaţii externe în cadrul Patriarhiei Moscovei, o decizie ce a provocat proteste din partea Bisericii Ortodoxe Ruse şi a Ministerului rus al Afacerilor Externe.

DECLARAŢII PROVOCATOARE Şeful Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Aleksei Puşkov, a propus marţi ca regimul de la Kiev să fie declarat nu numai ilegitim, dar şi „criminal”, acuzând actuala putere din Ucraina că operaţiunile sale antiteroriste au făcut numeroase victime în rândul populaţiei paşnice. Amintind că Ministerul rus de Externe a elaborat recent „o Carte Albă” cuprinzând o listă cu acte de încălcare a drepturilor omului comise în Ucraina, Aleksei Puşkov a afirmat că această carte poate fi considerată „una neagră, întrucât, în decurs de două luni, în Ucraina s-au petrecut atâtea evenimente tragice cât nu s-au petrecut în fostul spaţiu sovietic în ultimii 10 ani”. Aleksei Puşkov a acuzat, totodată, Occidentul că ignoră astfel de evenimente, criticând în special Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care, în pofida fotografiilor trimise de partea rusă cu victimele din Ucraina, nu a reacţionat, preferând „o tăcere ruşinoasă”.

SUA au reafirmat că se opun ca Franţa să vândă Rusiei două nave militare, în timp ce ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a sugerat că acest contract va fi suspendat în cazul adoptării de noi sancţiuni împotriva Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki, a sugerat că subiectul va fi abordat în cursul întâlnirii de marţi între ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, şi secretarul de Stat, John Kerry. Franţa şi Rusia au semnat în 2011 un contract privind achiziţionarea de către Moscova a două nave de tip Mistral, prima urmând să fie livrată în octombrie 2014, iar a doua în 2015. Cele două sunt nave de proiecţie şi comandament (BPC), ambarcaţiuni de război polivalente care pot transporta elicoptere şi tancuri.