Liderii statelor UE au decis la summit-ul din 17 iunie să ia măsuri pentru reducerea datoriei publice, sancţiunile contra celor ce nu respectă limitele prevăzute de Pactul de Stabilitate şi Creştere urmând să se bazeze pe tendinţa evoluţiei datoriei mai degrabă decât pe cifre absolute, pentru a se evita sancţiuni imediate împotriva unor ţări ca Italia, Belgia, Franţa sau Germania. O propunere în acest sens va fi prezentată de Comisia Europeană pe 30 iunie. Potrivit proiectului propunerii, o ţară va fi considerată în situaţia de a fi încălcat Pactul de Stabilitate şi Creştere dacă datoria sa publică nu indică o tendinţă de scădere, ceea ce înseamnă că nu va exista o sancţionare automată dacă nivelul datoriei publice depăşeşte 60% din PIB, limita maxim admisă de Pact. Noul concept de ”datorie dinamică” a fost considerat obligatoriu de liderii UE reuniţi la Bruxelles, joia trecută. În luna aprilie, nu mai puţin de 12 state membre aveau datorii publice de peste 60% din PIB - Italia (115,8%), Grecia (115,1%), Belgia (96,7%), Ungaria (78,3%), Franţa (77,6%), Portugalia (76,8%), Germania (73,2%), Malta (69,1%), Marea Britanie (68,1%), Austria (66,5%), Irlanda (64%) şi Olanda (60,9%). Valoarea medie a datoriei publice ar urma să ajungă la 88,5% din PIB în 2011, în Zona Euro şi la 83,8% din PIB în UE-27, potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene.

”Euro este o monedă foarte credibilă, iar Zona Euro are un program puternic pentru a ajuta statele care se confruntă cu problema datoriilor, cum ar fi Grecia”, a declarat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. ”În cazul Greciei, suntem în situaţia în care avem un program puternic şi suntem foarte dornici să controlăm implementarea reformelor. Părerea mea este că programul va funcţiona”, a explicat oficialul BCE într-un interviu acordat postului rusesc de televiziune Russia Today. Potrivit lui Trichet, inflaţia în Zona Euro este în prezent de 1,98%, conform cu definiţia BCE a stabilităţii preţurilor. Jean-Claude Trichet a salutat afirmaţiile referitoare la încrederea în Zona Euro venite din Rusia, care deţine aproximativ 40% din rezervele sale de 400 de miliarde de dolari în active europene. ”Pentru a asigura redresarea continuă a Zonei Euro, guvernele trebuie să susţină încrederea consumatorilor şi a investitorilor, îndeplinind obiectivele strict fiscale”, a mai spus preşedintele Băncii Centrale Europene.