Capacitatea țărilor Uniunii Europene de armonizare politică și depășire a orgoliilor este testată de un proiect ambițios: crearea unei Uniuni Energetice Europene. Înainte de plecarea la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că România susține proiectul creării unei uniuni a energiei. Interesant este că, atunci când fostul premier polonez Donald Tusk a venit, anul trecut, cu această idee, susținută îndeobște de statele dependente de gazul rusesc furnizat de Gazprom, fostul președinte al României Traian Băsescu a numit-o ”o glumă”. Demersul lui Tusk din 2014 a fost criticat surprinzător de vehement de Băsescu. Liderul de la București i-a reproșat polonezului că nu a susținut proiectul gazoductului Nabucco, care servea interesele României. Băsescu a mai sugerat că România, spre deosebire de Polonia (dependentă în măsură de 60% de Gazprom), are, în virtutea dependenței sale foarte reduse de Rusia, puterea de a condiționa orice înțelegere care vizează piața energetică. Chiar dacă fostul șef de stat român a ridiculizat ideea, proiectul Uniunii are o importantă dimensiune strategică. Avocații proiectului spun că o Uniune Energetică înseamnă o mai mare putere de negociere în fața Gazprom și șanse în plus pentru combaterea schimbărilor climatice.