Decizia ÎCCJ în procesul colectiv G2 vs. BCR a fost o surpriză neplăcută, spune avocatul clienților abuzați, Gheorghe Piperea. Instanța a decis că nu există clauze abuzive și că dobânzile din contracte au fost calculate corect... Pe de altă parte, aceeași instanță a cerut băncii să propună clienților oferte de dobândă la nivelul actual al pieței. Cu alte cuvinte, dobânzile, oricum ar fi fost ele (mari, mici, de neam prost etc.), au fost calculate corect, dar acum ar fi cazul să scadă semnificativ. Din păcate, lipsesc virgula și sintagma „căci altfel“. BCR a speculat imediat momentul, amintind că negociază deja și cu clienții din grupul G1 noi condiții de creditare. A omis totuși să spună că aceeași ÎCCJ i-a pus pistolul în ceafă și a obligat-o să refinanțeze & restructureze. E greu de înțeles, însă, ce gândește instanța românească. O fi zis să împace pe toată lumea - G1 a câștigat, G2 a pierdut. Meci egal?

HMM... Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că nu există clauze abuzive în contractele de credit cu dobândă variabilă ale Băncii Comerciale Române (BCR) și că dobânzile sunt calculate corect, însă banca trebuie să propună clienților oferte de dobândă la nivelul actual al pieței, potrivit unui comunicat transmis joi de BCR. Este vorba de un proces colectiv, în care clienții băncii (numiți G2) au fost reprezentați de casa de avocatură Piperea și Asociații. Sentința este identică altor șase decizii anterioare ale ÎCCJ care au stabilit că nu există clauze abuzive în contractele BCR. Motivația - „este incorectă echivalarea dobânzii de referință variabile cu rata EURIBOR; instanțele nu pot ignora termenii contractului dintre clienți și bancă, interpretând greșit sau atribuind alt înțeles angajamentului contractual al părților; clauzele din contract sunt clare și exprimă voința reală a părților, care au agreat modul de calcul al dobânzii variabile“. Instanța a mai stabilit că cei 120 de clienți angrenați în proces trebuie să plătească cheltuieli de judecată, dar, într-un acces de „mărinimie“, BCR a anunțat că nu va solicita recuperarea sumelor respective - „Banca se află într-un proces constructiv de negociere cu un grup anterior de aproximativ 200 de clienți, reprezentați de aceeași casă de avocatură“. Potrivit comunicatului băncii, 160.000 de clienți sunt deja beneficiari ai soluțiilor comerciale oferite pentru a depăși problemele financiare și provocările contextului economic. Dintre aceștia, 100.000 și-au refinanțat împrumuturile, alți 30.000 au restructurat întreaga „aventură“ (extinderea maturității, amânarea plății, reducerea temporară a ratelor), iar alți 30.000 au beneficiat de scăderea ratei lunare cu 20%, în cadrul programului Scade Rata. Avocatul Gheorghe Piperea a scris, pe Facebook, că „decizia ÎCCJ a fost o surpriză neplăcută“.

ISTORIA G1 Reamintim că, la începutul anului, după mai bine de cinci ani de procese, instanța a comunicat motivarea hotărârii din dosarul colectiv G1 vs. BCR. Practic, ÎCCJ a trimis forțat părțile la „procesul constructiv de negociere“, apreciind că „prezumția de bună credință a băncii a fost răsturnată, în primul rând, prin inserarea unei clauze referitoare la dobânda variabilă cu caracter echivoc, fapt care pune ab initio buna credință sub semnul îndoielii“ - „Inserarea acestei clauze și posibilitatea pe care BCR și-a rezervat-o, implicit și în mod intenționat, de a se raporta discreționar la oricare dintre indicii financiari obiectivi contravin obligației de informare care îi revine“. Avocatul celor două grupuri de clienți ai BCR, Gheorghe Piperea, puncta că peste 90% dintre membrii G1 au clauze cu marje fixe de dobândă (1,2 - 1,5%) și, cum partea variabilă a costului a fost eliminată din contract, prin sentința ÎCCJ, noile grafice de rambursare vor avea o dobândă de 1,2 - 1,5%. Practic, nici măcar Euribor nu se mai adaugă acestui procent fix - „Și comisioanele de administrare și de monitorizare a riscurilor au fost declarate abuzive. De altfel, în această privință, BCR a fost executată silit“. O notă - modificarea graficelor de rambursare nu este o simplă recomandare a instanței, ci o obligație pentru BCR. În caz de neconformare, urmează o executare silită, plus o acțiune a G1 prin care se vor cere daune de întârziere de 1.000 lei pe zi pentru fiecare reclamant în parte. De cealaltă parte, Ana Diculescu-Șova, de la NNDKP, casa de avocatură a BCR, spunea că, „atâta vreme cât nu există o clauză cu privire la modul de calcul al dobânzii, nu trebuie să se înțeleagă că debitorii nu datorează băncii plățile cuvenite“ - „Li se insuflă unora ideea că nu vor mai plăti băncilor nimic; este o idee falsă, care poate duce la anarhie“.